Secretele pălincii din Ţara Oaşului ţin de calitatea solului, dar şi de legendă şi ritual
Pălinca de Satu Mare, în special cea din Țara Oaşului, este recunoscută în întreaga ţară ca o licoare aparte, specialiştii fiind de părere că în această zonă cresc cei mai buni pruni care dau fructele pentru această tărie. Chiar dacă istoria sa este una controversată, distilarea tăriilor fiind atestată din secolul al XVI-lea în Oaş, aceasta şi-a lăsat amprenta asupra populaţiei, fiind cert că a fost consumată aproape zi de zi. Dincolo de mit şi legendă, pălinca are secretele ei.
Unul dintre cei care a încercat să afle secretele pălincii este scriitorul Felician Pop, director al Centrului de Creaţie Satu Mare, el fiind autorul cărţii Povestea Pălincii. Potrivit acestuia, pălinca de Satu Mare s-a făcut cunoscută în întreaga ţară în perioada comunistă, când sătmărenii încercau “să-şi rezolve” problemele din Capitală cu un litru de pălincă.
Tare, dură şi cu o aromă aparte, pălinca de Oaş a ieşit imediat în evidenţă, având mare trecere. Dacă grecii se definesc prin ouzo, ruşii prin vodcă şi scoţienii prin whisky, românii ar trebui să se definească prin pălincă.
Controverse sunt astăzi şi în privinţa numelui, în general în sudul ţării unii îi spun palincă deşi în nord s-a încetăţenit deja de multă vreme termenul de pălincă. “Cert este că termenul de palinka apare pentru prima dată în documente în 1630, preluat din slovacă, cel mai probabil pe filieră maghiară”, a spus Felician Pop.
Până în ziua de azi nu se ştie cum a ajuns ca omul să distileze fructele pentru obţinerea unei mici cantităţi de licoare. “Se pare că distilarea ar fi fost inventată de călugării de la începutul Evului Mediu pentru obţinerea de elixiruri şi poţiuni în scop medicinal. Unii spun că probabil alambicurile sunt creaţia neobosiţilor alchimişti în căutarea unor instalaţii care să le producă aur”, a mai arătat scriitorul.
Primul mare secret al calităţii pălincii îl reprezintă fructele din care este distilată. Deşi există un mare sortiment de fructe, de la pere pădureţe, la pere, gutui, vişine, piersici, caise, cireşe, mere, soc, măceşe, cea mai renumită este pălinca de prune.
