# Trei tipuri de atacuri cibernetice care au explodat în România la început de an > Un angajat din departamentul financiar al unei multinaționale primește o invitație la o videoconferință cu directorul său și alți executivi. Toți par autentici, vorbesc natural și cer aprobarea uno... Publicat: 17 februarie 2026, 14:38 · Actualizat: 17 februarie 2026, 14:39 · Autor: Redactia Financiarul · Categorie: [Tehnologie](https://financiarul.ro/tehnologie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/tehnologie/trei-tipuri-de-atacuri-cibernetice-care-au-explodat-in-romania-la-inceput-de-an/ · Publicație: Financiarul ![atac cibernetic](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/01/polonia-la-un-pas-de-dezastru-atac-cibernetic-rusesc-asupra-retelei-electrice.webp) Un angajat din departamentul financiar al unei multinaționale primește o invitație la o videoconferință cu directorul său și alți executivi. Toți par autentici, vorbesc natural și cer aprobarea unor transferuri urgente de 25,6 milioane de dolari. Angajatul execută. Doar că niciunul dintre directori nu a participat vreodată la acea întâlnire. Totul a fost o iluzie digitală, un deepfake. Această scenă, petrecută în realitate în 2024, a devenit coșmarul recurent al companiilor din România la început de 2026. Primele luni ale anului au fost marcate de o explozie a trei tipuri de atacuri cibernetice extrem de sofisticate: fraudele deepfake, atacurile ransomware asupra infrastructurii critice și campaniile de phishing alimentate de inteligența artificială. Acestea nu mai vizează doar vulnerabilități software, ci cea mai slabă verigă din orice sistem de securitate: psihologia umană. ## 1. Deepfake și phishing cu AI: Hoțul cu fața cunoscută Imaginați-vă că primiți un telefon de la directorul general. Vocea este inconfundabilă. Vă cere să transferați urgent o sumă considerabilă către un nou furnizor, invocând presiunea unui contract iminent. Fără proceduri clare de verificare, mulți angajați ar face transferul. Problema? Sunt necesare doar **3 secunde de material audio**, dintr-un interviu public, un mesaj vocal de pe LinkedIn sau un podcast, pentru ca inteligența artificială să cloneze o voce cu o acuratețe înfricoșătoare. Aceasta este noua realitate a fraudelor corporative. Cifrele de anul trecut sunt amețitoare. La nivel global, pierderile documentate din astfel de fraude au atins **897 de milioane de dolari** doar în prima jumătate a lui 2025, cu o rată de creștere anuală de 32%. Cazul companiei de inginerie Arup, care a pierdut 25,6 milioane de dolari printr-o videoconferință complet falsă, a fost doar începutul. În martie 2025, un director financiar din Singapore a autorizat un transfer de aproape 500.000 de dolari după o conferință Zoom în care fiecare participant era un deepfake. Chiar și executivi italieni de top, precum Giorgio Armani, au fost ținta unor escroci care au folosit o clonă vocală a ministrului apărării pentru a cere fonduri false. Dacă deepfake-ul atacă prin voce și video, vărul său, phishing-ul cu AI, lovește prin text. Emailurile de phishing tradiționale erau ușor de depistat din cauza greșelilor gramaticale. Acum, inteligența artificială generează mii de mesaje perfect personalizate în câteva minute. AI-ul analizează profiluri de social media, comunicate de presă și chiar conversații scurse pentru a imita perfect tonul, jargonul corporativ și relațiile dintre colegi. Un astfel de email poate veni la finalul programului, când atenția scade, sau înaintea unui deadline important, speculând vulnerabilitatea angajaților. Eficiența este de patru ori mai mare decât a metodelor tradiționale. Cel mai alarmant este accesul facil la aceste unelte. Au apărut platforme de tip „Deepfake-as-a-Service”, unde oricine poate plăti câteva sute de dolari pentru a lansa un atac sofisticat, fără a avea cunoștințe tehnice avansate. ## 2. Ransomware: Infrastructura critică, sub asediu La începutul acestui an, un nume a pus pe jar autoritățile din domeniul energetic: Qilin. Această grupare de hackeri a revendicat un atac reușit asupra Conpet, operatorul sistemului național de transport al țițeiului prin conducte. Un astfel de incident nu înseamnă doar date furate sau sisteme blocate; el reprezintă o amenințare directă la adresa securității energetice a țării. Atacurile de tip ransomware, prin care infractorii criptează datele unei companii și cer o răscumpărare pentru deblocarea lor, au evoluat. Țintele nu mai sunt doar companii private, ci piloni ai infrastructurii critice: energie, transport, bănci. România este considerată de studiile internaționale una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa de Est la criminalitatea cibernetică. Atacul asupra Conpet confirmă această vulnerabilitate. Miza este enormă. O blocare prelungită a sistemelor unui operator energetic poate avea efecte în cascadă asupra întregii economii și a vieții de zi cu zi a cetățenilor. Hackerii știu asta și speculează presiunea la care sunt supuse autoritățile pentru a plăti răscumpărarea. ## 3. Frauda online clasică, dar mai deșteaptă Pe lângă aceste atacuri de anvergură, fraudele care vizează publicul larg continuă să facă victime, devenind tot mai convingătoare. Încă de la finalul anului trecut, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertiza asupra intensificării campaniilor de fraudă care imitau platforme cunoscute, precum OLX sau diverse magazine online populare. Atacatorii creează pagini false, aproape identice cu cele reale, și trimit linkuri prin mesaje sau pe rețelele sociale, promițând oferte de nerefuzat. Scopul este simplu: convingerea utilizatorilor să introducă datele cardului pe o pagină controlată de infractori. Odată ce datele sunt colectate, conturile sunt golite. Pericolul stă în detalii. O adresă web care pare legitimă, de exemplu, poate avea o mică variație greu de observat pe un telefon mobil (ex: „epantofi.online” în loc de „epantofi.ro”). O ofertă care pare prea bună pentru a fi adevărată este, aproape sigur, o capcană. ## Ce este de făcut? Manual de supraviețuire în 2026 Protecția nu mai stă doar într-un antivirus. Atacurile moderne exploatează încrederea, graba și lipsa de atenție. Atât companiile, cât și cetățenii trebuie să adopte un nou set de reguli de igienă digitală. Pentru companii, principiul de bază este „niciodată nu acționa pe baza unei singure comunicări”. Orice cerere financiară neobișnuită sau urgentă, indiferent cât de legitimă pare vocea sau fața de la celălalt capăt, trebuie verificată printr-un canal secundar. Asta înseamnă un apel telefonic la un număr pre-stabilit și cunoscut, nu la cel de pe care a venit solicitarea. Implementarea aprobării duale pentru orice tranzacție care depășește un anumit prag este esențială. O singură persoană nu ar trebui să poată autoriza un transfer semnificativ. Trainingul constant al angajaților pentru a recunoaște semnalele de alarmă (presiunea timpului, solicitări de confidențialitate absolută, modificări ale procedurilor standard) este prima linie de apărare. Pentru utilizatorii individuali, vigilența este cheia. DNSC recomandă verificarea atentă a domeniului unui site înainte de a introduce date personale sau financiare. Nu completați niciodată formulare primite pe linkuri suspecte. Activați autentificarea cu doi factori (2FA) pe toate conturile unde este posibil. Orice tentativă de fraudă poate și trebuie raportată la 1911 sau direct pe platforma Directoratului, conform recomandărilor oficiale disponibile pe [site-ul DNSC](https://dnsc.ro/). Lupta cu infractorii cibernetici nu este un proiect cu final, ci un proces continuu de adaptare. *Surse:* - [JURIDICE.ro](https://www.juridice.ro/860438/atacatorii-cibernetici-au-intensificat-campaniile-de-frauda-online.html) - [netITworks](https://www.netitworks.ro/blog/atacurile-cu-inteligenta-artificiala-deepfake-si-phishing-personalizat-cum-va-protejati-afacerea-in-2026/) - [SC Media](https://www.scmagazine.com/news/qilin-attack-related-breach-confirmed-by-conpet) - [start-up.ro](https://www.start-up.ro/7-lucruri-din-cybersecurity-din-2025-de-care-sa-tii-cont-in-2026.html)