Guvernul PNL preia o Românie cu aproape 10 miliarde euro fonduri europene rambursate, care înseamnă peste 32 % rata absorbției dar și a șaptea sumă absolută, ca stat, contribuție la absorbția generală la nivelul UE, arată un bilanț al fostului ministru al Fonadurilor Europene, Roxana Mînzatu.
„Avem asigurat un flux de plăți care asigură atingerea de către România a unei rate de absorbție FESI de 35% la 31 decembrie 2019 (557 milioane euro este suma estimată a fi rambursată, aferentă aplicațiilor de plată transmise în lunile noiembrie – decembrie 2019, aceste două luni de final de an fiind, de la aderarea României la UE, lunile în care, tradițional, se declară mare parte din cheltuielile care generează absorbție)”. Aproape 7200 de proiecte au contract de finanțare semnat, însemnând 93,5% rata de contractare, arată documentul care subliniază că mai sunt 4 ani și 2 luni pentru a absorbi fondurile disponibile pentru exercițiul 2014-2020, astfel încât se poate ajunge la un grad eabsorbție de 100%.
Roxana Mînzatu spune că a semnat contracte de finanțare de peste 200 milioane euro vizând digitalizarea administrației și a educației (Sistemul integrat de management al școlarității sau Biblioteca Virtuală) și serviciile publice electronice (informatizarea eliberării actelor de identitate sau a drepturilor sociale pentru persoanele cu dizabilități) (POC), a accelerat masiv plățile în cadrul POCU, a primit aprobarea Comisiei Europene pentru proiectul podului de la Brăila, a transmis aplicația pentru fonduri POIM pentru autostrada Sibiu – Pitești (loturile 1, 4 și 5) precum și pentru spitalul regional Iași, și a evitat, încă din octombrie 2019, prin sumele declarate și aflate deja în ”casă” dezangajarea pe programele gestionate de MFE.
Citeste si:
„A fost negociat și obținut acordul din partea Comisiei pentru aplicarea unei rate forfetare de 6% la veniturile nete obținute din proiectele de apă / apă uzată, ceea ce a permis aducerea în fază finală (contracte pregătite pentru semnare și/ sau transmitere la Comisia Europeană pentru aprobare) pentru 10 proiecte însumând 2,33 miliarde euro. Însă, fără un ministru al mediului, situație în care ne aflăm din data de 30.08.2019, acestea nu au putut fi semnate. Consider, astfel, ca prioritatea zero a noului Guvern și, implicit a Dumneavoastră, în calitate de ministru al Fondurilor Europene, trebuie să fie această avizare, semnare și transmitere către C.E a proiectelor de apă, apă uzată care însumează ca valoare 25% din totalul alocării UE pe POIM”, arată raportul.
Alte programe privesc domeniul sănătății, precum și securizarea finanțării neîntrerupte a celor 3 spitale regionale preidentificate în POR între actuala și următoarea perioadă de programare. În ceea ce privește implementarea instrumentului Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) în cele 37 cartierele marginalizate ale orașelor din România, există 37 Strategii de Dezvoltare Locală (SDL-uri) aprobate încă din 2017, strategii care au avut întârzieri care pot avea un impact uriaș, având în vedere așteptările grupurilor vulnerabile vizate. „Însă am lucrat intens la recuperarea acestora. Pentru a accelera implementarea instrumentului DLRC, am luat decizia de a crea în minister o structură distinctă care să asigure comunicarea permanentă cu GAL-urile urbane și cele două autorități de management POR și POCU dar și coordonarea procesului de modificare a SDL-urilor (aspect semnalat de majoritatea GAL-urilor care solicită modificarea SDL din cauza perioadei de 2 ani care a trecut de la aprobarea acestor strategii coroborat cu situația actuală din teren)”.
Cu referire la negocierile informale cu Comisia Europeană privind viitoarea perioadă de programare 2021-2027, am conturat propuneri de lucru privind arhitectura viitoarelor programe operaționale, în cadrul cărora noutatea centrală este descentralizarea Programului Operațional Regional. De asemenea, susțin creearea unui Program Operațional Sănătate, care să includă axe pentru finanțarea: infrastructurilor medicale naționale (spitale regionale, nu doar cele 3 predefinite dar și cofinanțări la celelalte spitale regionale care se vor construi în România), programelor naționale de screening și de instruire pentru personalul medical și cercetării / digitalizării medicale. Am propus și susțin și un program operațional multifond dedicat Dezvoltării Locale Integrate (care să ofere finanțare sub conceptul ITI dar și DLRC/CLLD).
Am susținut ca în următoarea perioadă de programare România să utilizeze pe o scară mai largă ITI (Investiție Teritorială Integrată) și CLLD /DLRC (Community Lead Local Development). Astăzi, Delta Dunării și Valea Jiului sunt cele două teritorii care în mod cert vor beneficia de acest sistem. Dar și alte zone – zonele montane depopulate, dar cu uriaș potențial turistic, sau zonele afectate de sărăcie severă, trebuie să beneficieze de astfel de instrumente. Am organizat în mandatul meu o serie de reuniuni în teritoriile care au solicitat ITI și au început să își constituie deja potențiale structuri de guvernanță locală – Botoșani, Brașov. Realizarea strategiilor pentru aceste teritorii dar și identificarea criteriilor de selecție a teritoriilor pot fi realizate cu finanțare fie din POAT fie din POCA. Este un act de voință a viitorului Guvern să aprobe criteriile de selecție a teritoriilor și să selecteze teritoriile vizate”, mai arată raportul.
