Autoritățile elvețiene au concluzionat în 2019 că cele mai mari două mari bănci din țară, UBS și Credit Suisse, nu mai pot fi salvate în cazul unei crize de lichidități cu ajutorul măsurilor de urgență instituite după prăbușirea financiară din 2008.
„Cerințele speciale de lichiditate pentru SIB (bănci de importanță sistemică) încorporate în Ordonanța privind lichiditățile (nu) protejează rezistența mai mare a SIB-urilor cerută de Legea bancară”, a decis în urmă cu aproape patru ani un grup de lucru guvernamental, format din membri ai Ministerului de Finanțe, ai Băncii Naționale a Elveției și ai autorității de reglementare a pieței, Finma.
De asemenea, nu exista nicio posibilitate de lichidare ordonată a uneia dintre cele două mari bănci, a adăugat grupul, fără un sprijin guvernamental mult mai mare decât cel anticipat anterior.
Un rezumat al activității grupului a fost dezvăluit în raportul anual al Finma, publicat marți, și evidențiază măsura în care aproape de colapsul Credit Suisse ridică întrebări serioase pentru autoritățile de reglementare din întreaga lume.
Elveția a fost considerată că a aplicat o versiune deosebit de strictă a standardelor internaționale de reglementare privind gestionarea crizelor bancare, instituite după prăbușirea financiară de acum 15 ani.
De asemenea, informațiile vor adăuga combustibil la o criză politică în escaladare la Berna, parlamentarii fiind pregătiți să se reunească luna viitoare pentru o sesiune specială de urgență pentru a examina salvarea organizată de guvern a Credit Suisse de către UBS în urmă cu puțin peste o săptămână.
Furia publică față de această afacere este în creștere, majoritatea elvețienilor fiind în favoarea unei legislații care să scindeze noua bancă și să recupereze bonusurile bancherilor.
Luni seară, atât camera superioară, cât și cea inferioară a Adunării Federale a Elveției au anunțat că vor declanșa legislația pentru crearea unei comisii parlamentare speciale de anchetă, cu puteri extinse de citație, pentru a investiga fuziunea bruscă a celor două bănci, care se vor combina pentru a deveni al patrulea cel mai mare creditor din lume.
Mai mulți legislatori proeminenți au întrebat de ce autoritățile elvețiene nu au luat măsuri mai devreme pentru a proteja Credit Suisse – o chestiune care va fi probabil un punct cheie al comisiei.
Cu doar câteva zile înainte de salvarea băncii, Finma și SNB au asigurat public investitorii că banca este stabilă și că are la dispoziție lichidități abundente.
În urma concluziilor grupului de lucru guvernamental din 2019 privind provizioanele de lichiditate inadecvate, a fost nevoie de trei ani pentru ca Consiliul Federal – executivul elvețian – să modifice ordonanțele existente privind lichiditățile de urgență. Noile măsuri, menite să răspundă preocupărilor grupului de lucru, au intrat în vigoare în iunie anul trecut.
Cu toate acestea, ele erau încă inadecvate, după cum a devenit rapid clar în lunile care au urmat.
În octombrie anul trecut, Finma a început să aibă îngrijorări serioase cu privire la lichiditatea Credit Suisse, chiar și cu legile extinse privind lichiditatea în vigoare.
Într-un interviu acordat sâmbătă ziarului Neue Zürcher Zeitung, ministrul elvețian de finanțe, Karin Keller-Sutter, a declarat că clarificarea problemelor de lichiditate ale băncii a fost prima problemă pe care a abordat-o cu funcționarii publici atunci când a preluat funcția la sfârșitul lunii decembrie.
Ea și-a amintit că a întrebat: „Când se va ajunge la punctul în care autoritățile vor trebui să intervină? În ce moment va ajunge Finma la concluzia că CS nu mai este viabil?”.
Sursa – www.ft.com