Din istoria locului bisericii în care a pictat Arsenie Boca mai aflăm că numele comunei vine de la un boier, Fotache Știrbei Drăgănescu, fiul vornicului Badea Știrbei și pământul pe care se află construită biserica aparținea moșiei Prisicenii de Jos, numită și Drăgănescu de la proprietarul care o cumpărase la mezat cu 2.500 de taleri.
Biserica a fost sfințită pe 2 octombrie 1983 de către Prea Sfințitul Episcop vicar Roman Ialomițeanul.
Părintele Arsenie Boca a stat la Drăgănescu timp de 20 de ani și în anul 1968 a început pictarea bisericii parohiale, iar lucrul la aceasta a durat mai bine de 15 ani. Cum părintele nu avea voie să slujească, alți preoți care au vizitat de-a lungul timpului biserica au spus că, de fapt, Arsenie Boca ar fi zugrăvit aici predicile pe care le-a susținut la Sâmbăta de Sus.
Frescele părintelui Arsenie Boca sunt diafane, pictura de la Drăgănescu fiind însoțită de unele metafore, texte care fac referire la slăbiciunile și păcatele oamenilor, aforisme, citate din Sfânta Scriptură, alteori chiar învățături ale părintelui sau scene biblice: Învierea, înfățișarea iadului, Ceata celor Drepți. Despre unele picturi de aici se spune că ar avea un conținut vizionar, profetic, știut fiind faptul că părintele era ”văzător cu duhul”, anume cele care reprezintă două clădiri înalte în flăcări (trimitere la atentatele asupra turnurilor-gemene) sau cele în care apar obiecte precum telefonul mobil, naveta spațială, antenele de satelit, lucruri neobișnuite în acea perioadă.
O pictură aparte, cu rezonanță chiar în zilele noastre, este cea reprodusă după pilda celor chemați la cină din Sfânta Evanghelie. Sfântul Arhanghel Mihail îl roagă pe ”omul modern” să ”vină la cină”, adică să renunțe la păcate, la plăceri trecătoare și desfătări lumești și să se apropie de singurele lucruri nepieritoare, de Biserică și de Dumnezeu. Omul, reprezentat de un bărbat care stă așezat pe un fotoliu, ținând un telefon în mână și având în spatele său o femeie, ignoră însă rugămintea Arhanghelului spunând, după cum este scris pe pictură: ”M-am însurat, mi-am rotunjit țarina, mi-am cumpărat 5 milioane de cai putere, caut locuință pe altă planetă… așa că rogu-Te să mă ierți, nu pot veni… Nu mai avem această preocupare…”.
De asemenea, o compoziție interesantă este cea din absida altarului. Aceasta prezintă momente din viața și pătimirile Cuviosului Ștefan cel Nou, cel care a primit mucenicia într-o zi de 28 noiembrie, dată la care este și prăznuit, părintele Arsenie Boca trecând la Domnul pe data de 28 noiembrie 1989, la mănăstirea Sinaia, la niciun an de la finalizarea picturii bisericii de la Drăgănescu, fiind înmormântat, așa cum și-a dorit, în cimitirul Mănăstirii Prislop, pe 4 decembrie.
În frescele de la Drăgănescu surprinde lumina din picturi și chiar părintele Savian de aici le spunea enoriașilor: „Priviți pereții bisericii și vedeți Scriptura!” Se spune că, de fapt, Părintele Arsenie Boca a scris, pictând, toate momentele importante din viața Mântuitorului, fiecare registru iconografic având ca explicație unul sau mai multe versete din Scriptură.
El reușește să transpună în pictură Învierea Mântuitorului din mormânt. În frescele de la Drăgănescu, Arsenie Boca îi înfățișează pe Adam și Eva, arată Izgonirea, Cina cea de Taină, Buna Vestire, tot Noul și Vechiul Testament în imagini, pe sfinții Apostoli Petru și Pavel ținând în mâini Mănăstirea Voroneț, dar zugrăvește și bisericile Sf. Sofia din Constantinopol și Sf. Petru din Roma sub același arc de lumină ca un apel profetic la unitatea de credință și ca un mesaj că în afara Bisericii nu există mântuire. Dar, încununarea învățăturilor lui Arsenie Boca este iertarea. În Cărarea Împărăției el spune: „Dacă tu nu ierți, nici Dumnezeu nu te iartă. Și trebuie să iertăm la nesfârșit pe toți, din toată inima”. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: stirigiurgiu.ro, agerpres.ro