Liderii coaliției de guvernare au decis, duminică seară, într-o ședință la Vila Lac, să modifice proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale, aflat în Parlament.
Astfel, vor fi depuse la Senat mai multe amendamente, printre care unul privind interzicerea cumulului mai multor pensii speciale, au dezvăluit surse politice pentru mass-media.
Citeste si:
Cu toate acestea, proiectele de lucru nu îndeplinesc cerințele Comisiei Europene, care condiționează alocarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru România (PNR).
PNRR este o intervenție care are ca scop repararea daunelor economice și sociale cauzate de criza pandemică, contribuind la remedierea slăbiciunilor structurale ale economiei italiene și conducând țara pe calea tranziției ecologice și de mediu.
PNDR pentru România cuprinde 107 măsuri de investiții și 64 de reforme. Acestea vor fi sprijinite de o sumă estimată la 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. 41% din plan va sprijini tranziția ecologică și 20,5% din plan va sprijini tranziția digitală.
Printre cerințele CE se numără și aceea ca România să treacă printr-o reformă reală a pensiilor speciale, bazată pe o contribuție mai mare a celor care beneficiază de aceste venituri.
Prin urmare, partidele din coaliția de guvernare, PSD, PNL și UDMR au convenit să depună următoarele amendamente în comisiile de specialitate, la Senat:
15% impozitare pentru partea necontributivă a pensiilor speciale (Comisia Europeană cere 30%);
se elimină acumularea pensiilor speciale;
vor fi eliminate cinci sporuri pentru pensiile militare;
magistrații CSM nu se mai pot pensiona după un singur mandat;
pensiile vor fi indexate anual cu inflația și nu cu salariul.
Propunerile vor fi depuse la Senat și urmează să fie dezbătute în comisiile de specialitate în procedură de urgență. Senatul trebuie să adopte proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale până miercuri, 29 martie, în caz contrar acesta va trece în tăcere prin prima cameră sesizată.
Variantele discutate în Coaliție nu respectă însă cerințele asumate de România în PNR, care prevăd o reformă reală a pensiilor speciale, bazată pe o contribuție mai mare a celor care beneficiază de aceste venituri.
Într-o scrisoare anterioară trimisă Guvernului de la București, Comisia Europeană avertizează că două variante analizate de Bancă par semnificative: rata de înlocuire a veniturilor de 45% și baza de calcul raportată la veniturile din întreaga carieră.
De asemenea, Comisia Europeană cere României să elimine posibilitatea de pensionare anticipată la vârsta de 45 de ani.
Potrivit ministrului român al Muncii, cea mai mare pensie specială din România este de 40.000-50.000 de lei pe lună și că există „aproximativ 200.000” de persoane care primesc pensii speciale. „Sunt 190.000 în domeniul apărării și ordinii publice și 10.000 în cele două legi ale magistraturii, marinarii, MAE, Curtea de Conturi și funcționarii publici parlamentari”, spune ministrul.
La rândul său, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat recent că România și-a asumat „reforme dure” în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, printre care și reforma pensiilor speciale, susținând că, pentru a respecta pragul PNR, ar trebui înjumătățit cuantumul pensiilor speciale, în caz contrar, pentru fiecare reformă ratată, România pierde 700 de milioane de euro.
„Ori ducem această cruce până la capăt, ori, prin abandonarea ei, nu avem o parte din banii care sunt în PNRR. Dacă în sistemul general de pensii avem o rată de înlocuire a veniturilor de 43,5%, iar la pensiile speciale avem până la 85%, dacă menținem această discrepanță, trebuie să argumentăm foarte bine de ce nu le aducem la același numitor comun. În termeni foarte simpli, ar însemna că înjumătățim cuantumul pensiilor speciale însoțite de această decizie cu riscul depopulării acestor mari servicii publice de importanță națională”, spune ministrul.
Sursa – www.romaniajournal.ro
