Numărul atacurilor informatice s-a dublat în primele şase luni din 2010, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, majoritate aplicaţiilor distructive fiind de tip malware, a anunţat luni, 9 august, Bitdefender, producătorul uneia dintre cele mai performante soluţii de securitate a datelor.
În perioada ianuarie – iunie a.c, România a înregistrat o creştere de sută la sută pe piaţa malware în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2009, pe parcursul celor şase luni de monitorizare, BitDefender identificând, în medie, 9.000 de ameninţări noi sau mutaţii ale acestora pe zi.
Totalul ameninţărilor informatice s-a situat la 1,6 milioane în prima jumătate a anului.
Cea mai importantă ameninţare malware autohtonă este o clonă a viermelui Palevo, descoperită în februarie 2004 şi numită Win32.Worm.IM.J. Pentru a se propaga, ‘viermele’ trimite mesaje cu link-uri către copii ale sale prin Yahoo Messenger, după care, odată instalat, descarcă şi rulează diverse fişiere infectate.
Aplicaţiile ransomware au fost prezente, de asemenea în topul întocmit de Bitdefender, Application.Scareware.Keytz fiind unul dintre instrumentele de intimidare care restricţionează ‘victimei’ accesul la propriul calculator până la reîncărcarea unui cont pre-pay cu un credit de trei euro.
În ceea ce priveşte spam-ul şi phishing-ul, primele şase luni ale anului plasează România pe locul 9 în topul celor mai active 10 ţări în ceea ce priveşte trimiterea de mesaje nesolicitate.
Campaniile de spam ‘Made in Romania‘ sunt relativ puţine şi promovează atât servicii, cât şi activităţi şi produse ilegale sau la marginea dintre legal şi ilegal.
Cele mai frecvente mesaje spam din aria serviciilor promovează cursuri de perfecţionare şi diverse traininguri sau certificări, dar şi oferte de componente hardware, CD-uri şi DVD-uri cu produse multimedia piratate, precum şi diverse ‘suplimente naturiste pentru slăbit’.
Potrivit sursei citate, în perioada ianuarie – iunie 2010 s-au înregistrat numeroase campanii de phishing demarate în România ce vizează aproape exclusiv bănci. Pentru a-şi convinge victimele să completeze formularul şi să-şi expună astfel datele de identificare, atacatorii au folosit o gamă largă de tactici: mesaje spam care promit bonificaţii sau premii la ‘completarea datelor folosind mijloace online’, precum şi diverse ameninţări legate de blocarea conturilor sau restricţionarea accesului la servicii dacă nu se supun cerinţelor mesajului.