O serie de evenimente dedicate sărbătorii de Dragobete vor fi organizate duminică, 23 februarie, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
Potrivit unui comunicat transmis, marţi , de Biroul de presă al Muzeului Satului, printre acestea se numără deschiderea, la sala „Gheorghe Focşa”, a expoziţiei de fotografie „Dragobetele sărută fetele”, organizată în colaborare cu Asociaţia Bucureştiul Meu Drag ca şi lansarea de către Editura Paideia a volumului „Dragostea în bucate”.
De asemenea, actorul Alexandru Nicolae Mihai îi va învăţa pe cei prezenţi „Descântecul de Dragobete”, iar Grupul de datini şi obiceiuri Cucii, din comună Brăneşti, judeţul Ilfov, îi vor „atinge cu toiegele lor aducătoare de noroc”, pentru a fi „feriţi de ghinion tot anul”.
Citeste si:
La „Hora cântecului vesel” vă îndeamnă Alin Suceveanu, Andreea Chisăliţă, Loredana Streche, Narcisa Băleanu, Raluca Constanţa Burcea, Iulia Mihai, Alexandru Pătraşcu, Cornelia Tihon şi Daniel Bădoi, interpreţi de muzică populară ce vor aduce voia bună şi dorinţa de a juca o horă românească.
De asemenea, Alin Suceveanu îi va învăţa pe oaspeţi „Paşi în doi”, propunând un concurs de dans popular, în timp ce Silvia Ciubotaru le va arăta, punct cu punct, pas cu pas, cum să realizeze „cele mai frumoase cusături româneşti”.
Invitaţii speciali ai evenimentului vor fi membrii Trupei HARA, care vor invita la fredonarea „unor melodii de demult, sau de acum, îmbinând genuri muzicale precum folclor românesc, medieval şi pop”.
Nu în ultimul rând, oaspeţii Muzeului Satului vor putea târgui „cele mai frumoase şi originale mărţişoare de dăruit şi de păstrat, precum şi ‘mărţişoare’ dulci, din bucătăria tradiţională şi produse bio”, iar vizitatorii care îşi sărbătoresc onomastica în această zi – Dragă, Drăguţa, Dragoş, Drăgan – vor avea acces gratuit în muzeu, pe baza cărţii de identitate.
Românii sărbătoresc pe 24 februarie Dragobetele, care, în tradiţia de la noi, marca începutul primăverii.
Dragobetele se mai numeşte, în funcţie de regiune, ‘Cap de primăvară’, ‘Sântion de primăvară’, ‘Ioan Dragobete’, ‘Drăgostiţele’, ‘Năvalnicul’, ‘Logodna sau însoţitul paserilor’.
Sărbătoarea este specifică zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea).
Obiceiul are o tradiţie milenară şi marchează începutul primăverii, renaşterea naturii, a dragostei, a apropierii.
Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor românii au transformat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ‘zânul dragostei’, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
