Proiectul de lege privind Agenţia Naţională de Integritate nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat de către Camera Deputaţilor. În favoarea proiectului au votat 151 deputaţi, 2 s-au opus, iar 49 s-au abţinut.
Pentru a fi adoptat, proiectul de lege ar fi trebuit să întrunească cel puţin 167 de voturi. Împotriva proiectului de lege au votat liberalul Tudor Chiuariu şi independentul Constantin Mazilu, votul fiind electronic. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri (28 aprilie 2010) raport favorabil, cu amendamente, pentru noul proiect de lege al ANI.
Decizia referitoare la proiectul iniţiat de Guvern a fost luată cu 15 de voturi favorabile, niciun vot împotrivă şi 5 abţineri. Amendamentele cele mai importante aduse de comisie vizează modificarea procedurilor de numire a conducerii ANI şi a sancţiunilor.
Totodată, o modificare importată a fost operată la anexele din lege, în sensul că vor fi declarate doar cadourile, serviciile sau avantajele primite gratuit sau subvenţionat faţă de valoarea de piaţă care a căror valoare individuală depăşeşte 2.000 de lei.
În proiectul Guvernului valoarea era stabilită la peste 300 de euro. În timpul dezbaterilor, care au ţinut mai bine de cinci ore, deputaţii jurişti au adus mai multe modificări, însă majoritatea acestora au fost minore, de tehnică legislativă, dar au fost şi amendamente mai importante care au trecut de comisie.
Astfel, potrivit noilor modificări, preşedintele şi vicepreşedintele ANI vor fi numiţi în funcţie de Consiliul Naţional de Integritate, pe bază de concurs. În proiectul iniţial se prevedea că aceştia sunt numiţi de Senat.
Citeste si:
Comisia a hotărât să modifice şi sancţiunile care se impun celor care nu respectă obligaţiei de a răspunde ANI. Conform modificării, nerespectarea obligaţiei de a răspunde solicitărilor ANI se va sancţiona cu 2.000 de lei şi nu cu 200 de lei pentru fiecare zi de întârziere, aşa cum dorea Guvernul.
De asemenea, nedepunerea declaraţiilor de patrimoniu şi de interese, precum şi nedeclararea în declaraţii a cuantumului veniturilor realizate sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenţie şi se va sancţiona cu amendă de la 50 la 2.000 de lei, şi nu de maximum 10.000 cum se prevedea în proiectul iniţiat de Guvern.
În schimb, deputaţii jurişti au eliminat prevederea prin care se stipula că „nerespectarea sancţiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcţiei publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 10.000 de lei”. Deputaţii jurişti au mai decis, la propunerea deputatului independent Eugen Nicolicea, crearea a două prevederi distincte la articolul 2.
S-a introdus în proiect separarea, în articole distincte, a declaraţiilor de patrimoniu şi interese întocmite în regim de confidenţialitate de cele publice. Nicolicea a motivat această modificare ca fiind o posibilitate de evitare a declarării întregului articol drept neconstituţional.
