Planul de relaxare fiscală din proiectul de Cod Fiscal urmărește, în ceea ce privește populația, reducerea unor taxe și introducerea mai multor deduceri, pentru a alinia nivelul taxelor cu nivelul salariilor din România, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Darius Vâlcov, într-un interviu acordat AGERPRES.
Oficialul MFP a trecut în revistă principalele modificări ale Codului Fiscal și a subliniat că, pe baza acestui plan, România va fi în 2019, probabil, țara cu cel mai redus nivel al taxelor și impozitelor din UE. Românii nu au salariile din Germania și, de aceea, nici nu trebuie să aibă taxele din Germania, a spus Vâlcov, care a adăugat că speră ca, peste 10 ani de zile, salariile vor fi de cinci, de zece ori mai mari.
Ministrul Finanțelor a mai spus că România poate recupera anual un miliard de euro din reducerea evaziunii pe TVA și a menționat că autoritățile au ca țintă clară sa-i determine pe românii care astăzi sunt în diaspora ca într-un an, doi, după ce văd că aceste măsuri sunt aplicate și se dă drumul la investiții, la noi lucrări în infrastructură, să prefere să se întoarcă acasă pe niște salarii ‘nu așa de mari ca în afară, deocamdată, dar sigure, din ce în ce mai mari și cu taxe și cu prețuri mult mai mici decât în afară’.
Pe de altă parte, a apreciat Vâlcov, dacă două ‘motoare’ — fondurile europene și investițiile în marea infrastructură — vor merge la o turație cât mai bună, nu este departe timpul când România se va uita spre țările din jur pentru a căuta forță de muncă.
AGERPRES: Aţi prezentat recent un proiect de Cod Fiscal care cuprinde un ambiţios plan de relaxare fiscală. Care sunt avantajele pentru investitori şi antreprenori, pe de o parte, si care sunt avantajele pentru angajaţi şi populaţie în general?
Darius Vâlcov: Practic planul pe care noi l-am prezentat, prin cele două coduri, Codul Fiscal şi Codul de procedură fiscală, este un plan pentru următorii cinci ani de zile, 2015-2020, care conţine mai multe măsuri, foarte multe de relaxare fiscală, este un plan de 8 miliarde de euro — impact bugetar brut asupra următorilor cinci ani, bani care practic vor rămâne atât în buzunarele populaţiei, dar şi în patrimoniul agenţilor economici, astfel încât aceştia să poată să facă investiţii, să îşi dezvolte afacerile sau, dacă nu, aceşti bani să meargă în consum. Tot acest plan îmbină foarte bine aproape toate măsurile care sunt în acest proiect de Cod Fiscal şi aş începe cu TVA-ul. Propunerea noastră este ca de la 1 ianuarie 2016 să fie redus de la 24 la 20% respectiv pentru produsele de bază — carne, legume, fructe şi produsele din carne şi din peşte — la 9%. Acest lucru ar însemna că de fapt TVA-ul mediu, de la 1 ianuarie, în România ar ajunge la 18%, luând în calcul această cotă de 20% şi cele două cote de 9% şi 5%.
Pe de o parte, acest lucru va determina o scădere a preţurilor la raft. Asta va însemna în primul rând o creştere a puterii de cumpărare a populaţiei, adică, cu aceiaşi, bani vor putea cumpăra mai multe produse şi astfel, încet-încet, ne vom apropia şi noi de media, în ceea ce priveşte consumul de carne, legume, fructe ş.a.m.d., din Uniunea Europeană. Pe de alta parte, o parte din bani vor rămâne suplimentar la agenţii economici ca un venit în plus faţă de ceilalţi ani, bani care, estimăm noi, vor merge în dezvoltarea afacerii, crearea de noi locuri de muncă, noi investiţii, care la rândul lor vor aduce mai mulţi bani la buget, iar altă parte vor merge pentru consumul propriu al acţionarilor acestor companii.
Prin aceste măsuri, noi estimăm un impact bugetar net pentru anul 2016 de 5,2 miliarde (lei — n.r.), un impact care, pe măsură ce timpul va trece, sperăm noi să urmeze impactul care a fost dat de reducerea CAS-ului, dar şi de celelalte măsuri — reducerea TVA la pâine sau impozit zero pentru profitul reinvestit. Toate au avut într-un timp extrem de scurt o rată de absorbţie foarte mare, în sensul în care calculele bugetare contabile indicau o reducere (a veniturilor incasate din acea taxa n.r) într-un procent mai mare, iar acest procent a fost (mai mic — n.r.), de exemplu în cazul impozitului pe profitul reinvestit, chiar nu a existat niciun fel de scădere, a existat chiar o creştere, în celelalte cazuri reducerea a fost diminuată cu aproximativ 30 de procente în doar primele trei luni de aplicare.
Pe partea de contribuţii, începând cu 1 ianuarie 2017, propunem reducerea contribuţiilor la angajat cu 3 puncte procentuale, de la 10,5 la 7,5%, iar la angajator cu 2,3 puncte procentuale, de la 15,8 la 13,5 %. Acest lucru va aduce un impact net de aproximativ 3,4-3,5 miliarde în anul 2017, dar în acelaşi timp toate aceste măsuri cumulate vor avea ca efect creşterea economică suplimentară, faţă de cea prognozată în următorii ani de zile, dar şi mai important — crearea unui număr de locuri de muncă suplimentar şi, iar un lucru extrem de important, creşterea veniturilor populaţiei, pentru că reducerea acestei contribuţii la angajat, de 3%, practic se traduce indirect prin creşterea veniturilor salariale cu 3%, în momentul în care angajatorul ar lăsa ca toată această reducere în avantajul angajatului.
Avem inclusiv o măsură bine primită de agenţii economici, fie ei mari, fie ei mici, şi anume renunţarea la impozitul pe dividende, mai exact este un impozit zero începând cu 1 ianuarie 2016. În primul rând, această măsură poate fi aplicată pe de o parte ca urmare a nivelului mic de încasări din impozitul pe dividende, undeva la 1,6 miliarde (lei — n.r.), iar pe de altă parte da posibilitatea ca în urma aplicării acestei reduceri extrem de importante să nu avem o dublă impozitare şi să avem o creştere în special în ceea ce priveşte impozitul pe profit.
Noi credem că, pe de o parte, marile companii vor fi interesate de această politică fiscală şi vor dori să îşi desfăşoare activitatea în continuare în România, chiar să o dezvolte pe baza acestui plan, înţelegând că vom fi practic în 2019 probabil ţara care va avea cel mai redus nivel al taxelor şi impozitelor din UE, o ţară sub umbrela NATO, iar, pe altă parte, îi va încuraja pe investitorii mici şi mijlocii să evite acest comportament evazionist si nu vor mai fi interesaţi de reducerea profitului prin introducerea unor facturi mai mult sau mai puţin justificate, astfel încât să diminueze profitul tocmai pentru a-şi putea încasa dividendele în altă formă decât cea legală.
O întreprindere mică şi mijlocie, care are doi angajaţi, va avea de plătit o singură taxă şi anume un procent din cifra de afaceri, restul — impozitul pe profit nu mai există, impozitul pe dividend nu, şi, scăzând cheltuielile, toţi banii care îi rămân sunt la dispoziţia persoanei respective, ori pentru a-i introduce în afaceri, pentru a dezvolta afacerea, ori pentru a-i ridica sub formă de dividende ca persoană fizică şi apoi să îi direcţioneze spre consum.
De asemenea, în special la cererea patronatelor din agricultură, dar şi la cererea companiilor care în ultimii doi ani au plătit această taxă pe construcţia specială, am anulat impozitul pe construcţii speciale, dându-le astfel posibilitatea celor din agricultură să se dezvolte mult mai mult, gândindu-ne că este un plan pe cinci ani de zile, ne-am propus noi, şi ca nicio taxă suplimentară să nu greveze asupra bugetului lor personal. A fost o cerere pe care dumnealor au susţinut-o inclusiv prin prisma faptului că foarte multe ferme aveau construcţii anexe care sunt impuse de normele în vigoare, garduri şi aşa mai departe, pentru care trebuiau să plătească zeci de milioane de lei, acum când, spuneau, ei, sunt la începutul dezvoltării afacerii personale.
Practic, toţi agenţii economici au spus — daţi-ne un respiro, daţi-ne puterea să ne consolidăm ca şi companii şi apoi va veni momentul când vom putea plăti taxe mult mai multe şi mult mai mari, dacă va fi cazul, dar deocamdată suntem în această situaţie în care nu putem să concurăm nici pe piaţa internă, cu cei care vin din exterior, dar nici pe piaţa externă, să ieşim la export într-un număr aşa de mare şi cu o cantitate cât şi-ar dori şi ei, dar bineînţeles şi noi.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte populaţia, ne-am orientat în a reduce o serie de taxe şi a introduce mai multe deduceri, tocmai pentru a alinia nivelul taxelor cu nivelul salariilor din România, pentru că auzeam unii specialişti care spuneau — bun, dar acum ce o să vrem — taxe mici, dar rezultate ca în Germania. Nu, trebuie să plecăm de la realitate, noi nu avem salarii ca în Germania şi ca în Europa şi de aceea nici nu trebuie să avem taxele din Germania şi din Europa. Eu nu spun că acest plan va mai putea fi pus în vigoare peste 10 ani de zile, când salariile vor fi, sper eu, de cinci, de zece ori mai mari. Atunci, bineînţeles că ne vom orienta spre o astfel de politică, dar astăzi, când salariul mediu în România este undeva de 5-6 ori mai mic decât salariul din aceste ţări pe care le-am specificat mai devreme nici taxele, şi aici mă refer şi la accize, şi impozitele nu pot să fie la un nivel insuportabil pentru populaţie.
Trebuie să vedem câtă populaţie practic avem în clasa mijlocie, câtă populaţie o avem sub această clasă, în zona sărăciei sau în zona care încearcă să scape din această situaţie şi să vedem cât la sută din populaţie sunt cei care într-adevăr îşi permit să trăiască într-un decent sau foarte-foarte bine în România. Acesta a fost motivul pentru care am analizat suplimentar fiecare taxă şi aici mă refer inclusiv la accize, astfel încât să vedem dacă este optim a păstra acea taxă, pentru că au existat unele cazuri în care încasările din acciză nu acopereau cheltuielile pentru a face aceste încasări şi atunci este clar că s-au eliminat din start aceste accize.
Practic, prin noul Cod Fiscal şi cel de procedură fiscală propunem eliminarea a 20 de taxe şi accize. Au fost alte cazuri, cum este cafeaua, în care am reconsiderat, cum foarte multe ţări din Europa o fac, şi am scos-o din categoria produselor de lux. Poate înainte de 1989 era percepută ca un produs de lux, ea trebuie să fie un produs de masă.
AGERPRES: În afară de accize şi impozitul pe dividende, care sunt celelalte taxe care vor fi eliminate?
Darius Vâlcov: Sunt 10 accize, este taxa pe ţiţeiul produs intern, este taxa pe construcţii speciale, taxa hotelieră, taxa extrajudiciară de timbru, acestea sunt aproximativ cele 19 şi toate acestea nu au un impact deloc mare în ceea ce priveşte bugetul pentru 2016, dar şi pentru anii următori.
În ceea ce priveşte impozitele şi taxele locale, aici am mers foarte mult pe propunerile venite din partea asociaţiilor de profil — asociaţiile municipiilor, oraşelor, comunelor. Acestea au susţinut un grad mai mare de autonomie, în sensul în care au spus — daţi-ne limitele minime şi maxime şi apoi analizăm noi, ca şi primari, împreună cu Consiliul Local, oportunitatea de a stabili o taxă mai mică sau o taxă mai mare, posibilitatea populaţiei de a plăti în funcţie de zona în care locuieşte — centrul localităţii, la periferie, dacă sunt utilităţi sau nu şi astfel am ajuns la un punct de vedere comun şi am eliminat acea taxă fixă. Am impus două limite — o limită mai jos decât cea din prezent, o limită superioară faţă de cea din prezent, iar fiecare Consiliu Local va stabili pentru anul ce urmează nivelul taxelor.
AGERPRES: Din discuţiile cu autorităţile locale, vă aşteptaţi să uzeze mai mult de limita superioară sau de cea inferioară?
Darius Vâlcov: Nu, pentru că eu am fost şi primar şi ştiu ce se întâmplă. Și astăzi au un anumit procent — 20% — cu care pot să depăşească taxele, noi l-am mărit la 50%, tot în urma discuţiilor cu dumnealor. Ei îşi calculează foarte echilibrat bugetul şi foarte mulţi dintre ei vor folosi inclusiv acea limită minimă pentru că sunt unele primării care au ajuns la un nivel de dezvoltare extrem de important, în sensul în care sunt introduse utilităţile în localitate, drumurile sunt reparate.
Ce-i mai interesează acum — să atragă populaţie şi investitori. Nu poţi să atragi populaţie şi investitori dacă nu ai aceste pârghii. Această pârghie le-am dat-o, de reducere a taxelor şi impozitelor, inclusiv locale, ba mai mult, în domeniul agriculturii, pentru utilajele agricole am mers până la posibilitatea să meargă la nivelul 0 să nu se plătească pentru utilajele agricole din localitatea respectivă aceste taxe, le-am dat posibilitatea, tot la cererea dumnealor, şi să penalizeze într-un fel ceea ce nu corespunde lucrului pe care ei şi-l doresc, un lucru frumos, bine făcut, în localitatea lor, adică terenurile neîngrijite, clădirile neîngrijite, din 2017, tocmai pentru a exista un an, un an şi jumătate, ca proprietarii acestor clădiri, acestor terenuri să poată să le renoveze, să-şi îngrijească terenul, din 2017 primăriile vor putea impune taxe mult mai mari, majorate aproape cu 500%, la fel şi la terenurile extravilane agricole există posibilitatea aceasta — dacă doi ani de zile terenul nu este lucrat, al treilea an să se poată impune această taxă.
AGERPRES: Ce date aveţi la nivelul MFP, inclusiv de la alte instituţii ale statului, despre evaziunea fiscală şi locurile de muncă la negru şi la ce vă aşteptaţi după ce se vor aplica gradual aceste măsuri de relaxare fiscală?
Darius Vâlcov: Practic datele despre evaziune se împart în două — pe de o parte este informaţia pe care am primit-o cu toţii anul acesta de la fostul şef al SRI, care ne spunea că aceasta a coborât în ultimii ani la un procent 16-17% (din PIB — n.r.), un procent destul de ridicat, pe de altă parte avem datele Eurostatului şi ale celor care fac aceste analize, din 2012, unde numai pe componenta TVA-ului avem o evaziune fiscală de aproximativ 44%, vorbim de datele din 2012, este posibil ca acest nivel să fi coborât undeva la 35-37%. Acel nivel din 2012 era echivalentul a 8,8 miliarde euro.
Prin măsurile pe care noi le luăm, nu numai acestea din Codurile fiscale, pentru că nu sunt suficiente, ci şi prin îmbunătăţirea activităţii ANAF-ului, prin informatizare, prin dotare, prin noile metode pe care le-am introdus, inclusiv prin loteria bonurilor fiscale, inclusiv prin noua ordonanţă privind introducerea caselor de marcat cu jurnal electronic, obligatorie de anul viitor, noi estimăm să avem o reducere pe această componentă a TVA-ului de 5% anual, echivalentă a unei sume de 900 milioane — un miliard de euro (4-4,5 miliarde lei).
Vă dau un exemplu de ce putem ajunge la acest nivel — astăzi Bulgaria este la 20%. Noi suntem la 44%, mă rog, în 2012. Norvegia la — la 5%. Eu nu spun că putem ajunge într-o zi la 20 sau la 5%, dar în patru ani de zile putem ajunge la un procent de 20%, adică putem recupera an de an, numai din această componentă, un miliard de euro. De cealaltă parte, există o estimare, credem noi destul de corectă, că 1,1 milioane persoane astăzi lucrează fără forme legale. Din estimările pe care le-am prezentat prin acest plan de cinci ani de zile, prin aceste măsuri, estimăm să scoatem la suprafaţă sau să creăm noi locuri de muncă pentru un număr de 526.000 de oameni, respectiv de contracte.
Aceste lucruri trebuie completate cu măsurile pe MasterPlanul de transport, prin atragerea de fonduri europene, pentru că şi acolo, în momentul în care începi 2-3 autostrăzi, te aştepţi să ai 100.000 sau 200.000 de oameni care trebuie să lucreze în implementarea acestor proiecte de infrastructură. Ținta noastră foarte clară este de a-i determina pe românii care astăzi sunt în diaspora ca într-un an, doi, după ce văd că aceste măsuri sunt aplicate şi se dă drumul la investiţii, se dă drumul la noi lucrări în infrastructură, să prefere să se întoarcă acasă pe nişte salarii nu aşa de mari ca în afară, deocamdată, dar sigure, din ce în ce mai mari şi cu taxe şi cu preţuri mult mai mici decât în afară, pentru că din ce am discutat cu foarte multe patronate, să ştiţi că nici ele nu sunt extrem de încântate de faptul că trebuie să pună aceste preţuri mari produselor, tocmai pentru că au acest TVA mare şi au spus noi suntem primii interesaţi când veţi aplica reducerea TVA-ului fie la produsele de bază, fie generalizat, să venim şi noi lângă această reducere cu un procent — două, astfel încât să se simtă bine în buzunarul românilor această scădere, pentru că acest lucru ne va ajuta să producem mult mai mult. Producţia mult mai mare nu se poate face decât cu oameni mai mulţi, nu se poate face decât cu utilaje mai performante, decât multiplicând această viteză de rotaţie a banilor.