AGERPRES: Ce măsuri aveţi în vedere pentru descongestionarea traficului din Bucureşti?
Sorin Oprescu: Primăria Municipiului Bucureşti a conturat încă de acum patru ani o Strategie de dezvoltare urbană integrată şi durabilă a Capitalei şi a zonei sale de influenţă. În cadrul acestei strategii, am luat serios în considerare respectarea angajamentelor de însănătoşire ambientală prevăzute în Protocolul de la Kyoto (Japonia), acordând o atenţie deosebită problemei transporturilor publice urbane şi promovării modalităţilor denumite de specialişti ”CURATE”, în strictă concordanţă cu recomandările şi politicile Comisiei Europene în acest domeniu.
Conceptul strategic Bucureşti 2035, care exprimă viziunea de dezvoltare durabilă a oraşului, este creaţia unei echipe extinse de profesionişti în domeniu, arhitecţi şi urbanişti, profesori şi sociologi, specialişti în mediu, în circulaţie, ingineri de trafic şi economişti.
Politica municipalităţii este aceea de a descuraja folosirea automobilelor individuale şi de a oferi ca alternativă un transport public fluent, prin realizarea unor benzi dedicate acestuia, precum şi încurajarea folosirii bicicletelor, pentru care se realizează de asemenea piste dedicate. Toate noile proiecte de infrastructură, fie că sunt obiective noi, fie reabilitări şi modernizări, se fac cu piste de biciclete. Am început implementarea de proiecte privind realizarea pistelor de biciclete pe carosabil, dar numai acolo unde trama stradală este mare şi permite acest lucru, fără ca siguranţa participanţilor la trafic, în speţă a bicicliştilor, să fie afectată.
Exemplu: Calea Buzeşti — pista este realizată la marginea carosabilului. Realizăm piste şi în zone special dedicate, de exemplu şoseaua Pantelimon — pista este poziţionată într-o zonă separată atât faţă de carosabil, cât şi faţă de zona pietonală, dar şi în paralel cu trotuarul, în cadrul lucrărilor de modernizare a arterelor de circulaţie, cum ar fi cele de pe bulevardul Liviu Rebreanu, unde pistele sunt amenajate pe trotuar, în afara zonei pietonale. După cum ştiţi, am demarat lucrări de modernizare pe Calea Victoriei, unde extindem spaţiul pietonal, dar construim şi piste de biciclete, atât pe carosabil, cât şi pe trotuar, în funcţie de cum ne permite trama stradală. Mai nou, Guvernul sprijină strategia de mobilitate a Primăriei Municipiului Bucureşti printr-o finanţare de la Fondul de Mediu, în valoare de 44,6 milioane de lei.
AGERPRES: Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat traseul celui de-al doilea segment al bulevardului Buzeşti-Berzei-Uranus, dând undă verde pasajului rutier de sub Palatul Parlamentului. Când vor demara lucrările, care este termenul de execuţie şi care este bugetul alocat acestei lucrări?
Sorin Oprescu: Cea de-a doua etapă a bulevardului Buzeşti-Berzei-Uranus este Vasile Pârvan — intersecţia Calea Rahovei cu bulevardul Tudor Vladimirescu. Această etapă va include un tunel subteran, sub Dealul Parlamentului, între clădirea Parlamentului şi viitoarea Catedrală a Mântuirii Neamului. Tunelul va începe dinaintea străzii Izvor cu ieşire pe strada Uranus, imediat după subtraversarea bulevardului 13 Septembrie şi va facilita circulaţia către zona de sud, sud-vest. Planul Urbanistic Zonal a fost aprobat anul acesta, aşa că înainte de realizarea studiilor de fezabilitate, a proiectării, prefer să nu anticipez nici termene, nici costuri.
AGERPRES: În ce stadiu sunt lucrările la pasajul Mihai Bravu-Splaiul Unirii? Care este termenul de finalizare? Care sunt problemele care au dus la întârzierea lucrărilor?
Sorin Oprescu: Să ştiţi că sunt adeptul criticii, dar numai dacă este constructivă. Aşa că, vă rog să urmăriţi cu atenţie ce se întâmplă astăzi la pasajul Mihai Bravu. Primul pod este aproape finalizat. Lucrările au intrat pe ultima sută de metri, stratul de beton fiind turnat pe întreaga suprafaţă a podului. În acest moment se lucrează la hidroizolaţie şi la asfaltare, ceea ce mă determină să spun că în următoarele săptămâni poate fi deschis circulaţiei rutiere. Și vreau să mă fac clar înţeles. Mi se tot roteşte în presă o declaraţie pe care am făcut-o în decembrie, în care spuneam că primul pod ar putea fi inaugurat în luna martie, atenţie! ”dacă vremea va permite acest lucru”. Nu reiau problemele cu nămeţii cu care ne-am confruntat cu toţii, vreau să vă precizez însă clar că, în contract, termenul de finalizare pentru acest pod este aprilie-mai, deci suntem în grafic. Chiar ieri, primul pod al pasajului a trecut testul rezistenţei.
El a fost traversat de mai multe camioane, pentru a-i fi verificată rezistenţa, înainte de a fi deschis circulaţiei. Și am început lucrările şi la cel de-al doilea pod, prin montarea primelor două picioare. Vă reamintesc că pasajul Mihai Bravu rezolvă subtraversarea a două puncte esenţiale — Splaiul Unirii şi Dâmboviţa, pe de o parte, iar, pe de cealaltă parte, intersecţia Mihai Bravu cu Calea Văcăreşti, realizând continuitatea traficului, în corelare cu viitorul pasaj subteran de la Piaţa Sudului. Scopul proiectului îl reprezintă descongestionarea traficului din zona intersecţiei Șoseaua Mihai Bravu — Splaiul Unirii — Calea Văcăreşti şi, nu în ultimă instanţă, închiderea inelului principal de circulaţie.
AGERPRES: Care este situaţia imobilelor cu ”bulină roşie”, câte mai sunt şi ce se poate face ca acestea să fie consolidate într-un ritm mai alert? Câte au fost consolidate de administraţie?
Sorin Oprescu: În prezent, lista imobilelor expertizate tehnic existente în Bucureşti cuprinde un număr de 187 de clădiri care sunt încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public. Ca urmare a notificărilor făcute de către Primăria Municipiului Bucureşti în perioada 1998-2006, dintre cele 187 de clădiri, doar pentru 60 au fost depuse, până în prezent, documentele legale, de către asociaţiile de proprietari. Acum ne aflăm în faza de derulare a procedurii pentru proiectare şi execuţie pentru toate cele 60 de imobile. În perioada 2001 — 2014 au fost finalizate lucrările de consolidare la 18 imobile (8 finalizate în perioada 2008 — 2013 şi mă refer la blocuri cu aproape 100 de apartamente fiecare), în prezent având şantiere deschise pentru încă trei clădiri.
Din cele 60 de imobile unde proprietarii au depus documentele pentru consolidare, pentru 18 sunt elaborate proiectele de consolidare, pentru cinci clădiri proiectele sunt în curs de elaborare, iar pentru restul dosarele proprietarilor sunt incomplete. Pentru restul de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic din Bucureşti asociaţiile de proprietari nu au depus niciun document ca urmare a notificărilor primite din partea PMB. Încă din noiembrie anul trecut, am sesizat Guvernul şi Parlamentul despre necesitatea modificării legislaţiei. Mai precis, am solicitat modificarea legii pentru a ne permite să acţionăm de urgenţă pe clădirile care au risc seismic ridicat.
AGERPRES: Care sunt demersurile pe care le veţi întreprinde referitor la sediul Primăriei din Splaiul Independenţei, având în vedere că proprietarul nici nu vrea să vândă, nici să închirieze imobilul?
Sorin Oprescu: Contractul de închiriere nr. 8112/11.12.2009, încheiat între Municipiul Bucureşti în calitate de chiriaş şi SC Apatel Properties SRL (iniţial Iliotomi Group) a fost prelungit succesiv în anul 2012, în 2013 şi în 2014, ultima prelungire fiind până la data de 1.10.2014. De asemenea, fiecare prelungire a contractului a fost aprobată prin Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. SC Apatel Properties SRL, prin încheierea pronunţată la data de 4.02.2014 de Tribunalul Bucureşti, Secţia a VII-a Civilă a intrat în procedura insolvenţei, ca urmare a cererii SC Apatel Properties SRL în acest sens.
Ulterior intrării în insolvenţă, SC Apatel Properties SRL a formulat o cerere în instanţă prin care a solicitat evacuarea Municipiului Bucureşti din imobilul închiriat. În replică, Municipiul Bucureşti a introdus acţiune în instanţă prin care a solicitat constatarea prelungirii de drept a contractului de închiriere până la data de 1.10.2014. Municipiul Bucureşti a introdus acţiune în instanţă prin care a solicitat să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare între SC Apatel Properties SRL în calitate de vânzător şi Municipiul Bucureşti în calitate de cumpărător, cu privire la imobilul ce face obiectul contractului de închiriere.
AGERPRES: Ce clădiri de patrimoniu are în vedere municipalitatea să reabiliteze? Și cu ce buget? Aveţi în vedere atragerea de fonduri europene în acest sens?
Sorin Oprescu: Consolidăm, reabilităm şi restaurăm deja clădiri de patrimoniu, monumente istorice importante pentru Bucureşti, atât cu fonduri europene, cât şi cu fonduri norvegiene. Și facem demersuri să obţinem fonduri şi pentru alte monumente, din exerciţiul bugetar 2014-2020. O să vă dau câteva exemple. Suntem aproape de finalizarea hanului Gabroveni. Este vorba despre o lucrare care a prevăzut restaurarea, extinderea şi remodelarea funcţională şi introducerea hanului în circuitul cultural al Bucureştiului. Se va reda astfel Bucureştiului o clădire cu valoare istorică. Imobilul datează în scripte din anul 1739, iar pe Lista Monumentelor Istorice este din 2004.
Un alt imobil de patrimoniu important pentru Bucureşti, care se află în consolidare şi reabilitare, este sediul Primăriei Municipiului Bucureşti. Clădirea este situată pe Bulevardul Regina Elisabeta, a fost construită în 1906 de arhitectul Petre Antonescu, care a proiectat şi Arcul de Triumf, fiind clasată pe lista monumentelor istorice ca monument de arhitectură clasa A. Consolidarea sediului Primăriei Municipiului Bucureşti este aproape finalizată.
Metoda este una de excepţie, este vorba despre un procedeu de izolare antiseismică a bazei clădirii, care constă în decuplarea structurii de vibraţiile terenului şi introducerea izolatorilor antiseismici. Acest procedeu a mai fost folosit până acum în România doar la un corp al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, de pe Calea Griviţei (care a reprezentat un program-pilot). Vom utiliza această metodă şi la consolidarea Arcului de Triumf. Specialiştii ne garantează că am obţinut o rezistenţă a clădirii până la un cutremur de 9,8 grade pe scara Richter. O singură clădire mai este atât de rezistentă în România: Casa Poporului. Reabilitarea clădirii este, la ora actuală, în procedura de atribuire.
Aşa cum vă spuneam, suntem în consolidare, restaurare şi conservare a Arcului de Triumf. Lucrările au demarat la începutul acestui an. Consolidăm, restaurăm şi conservăm Casa Cesianu, Observatorul astronomic, Muzeul Nicolae Minovici. Toate aceste lucrări se fac cu fonduri europene.
AGERPRES: Luaţi în calcul o candidatură la Preşedinţia României? Dacă da, care consideraţi că sunt atuurile dumneavoastră faţă de contracandidaţi?
Sorin Oprescu: Iau în calcul să merg înainte. Tocmai v-am enunţat multe proiecte în lucru în Bucureşti, foarte multe nevoi şi aşteptări pe care le au bucureştenii de la mine. Acestea sunt priorităţile mele, la acest moment. Să fac cât mai mult pentru un Bucureşti al bucureştenilor, dezvoltat, curat şi verde. Și, aşa cum ştiţi, oamenii aşteaptă de la autorităţi sprijin în momentele grele, iar grija mea este să asigur şi protecţia socială de care au nevoie copiii, vârstnicii, familiile defavorizate, persoanele fără adăpost.
AGERPRES: Ce proiecte veţi derula pentru a câştiga competiţia privind desemnarea Bucureştiului Capitală Culturală Europeană?
Sorin Oprescu: Prin această participare Bucureştiul are, în primul rând, un mare beneficiu de imagine. În acest moment, supusă unei dinamici accelerate, Capitala s-a transformat într-un oraş de primire pentru cetăţenii din ţară şi din afară. Oferta sa culturală e consistentă, dar oarecum lipsită de coerenţă, mai degrabă întâmplătoare şi neconformă cu o strategie culturală, care să se adreseze şi să integreze nevoile tuturor cetăţenilor oraşului. Accederea la titlul de Capitală Culturală Europeană i-ar da o şansă Capitalei României de a-şi regăsi, prin cultură, spiritul.
Și, în aceeaşi măsură, i-ar oferi şanse de dezvoltare concrete, pragmatice. Printre beneficii se numără creşterea turismului, în primul rând cultural — în anul respectiv şi, ulterior, creşterea veniturilor oraşului, refacerea infrastructurii culturale, coeziunea socială, cooperarea între cetăţeni şi autorităţi, stimularea generaţiei tinere.
Concret, intenţionăm să investim în deschiderea de noi spaţii culturale şi renovarea unora dintre cele existente, care, dincolo de acest proiect al Capitalei Culturale Europene, vor rămâne parte din infrastructura oraşului, făcându-l mai atractiv, atât pentru rezidenţi, cât şi pentru turişti. Până la sfârşitul acestui an este prevăzută crearea unui grup de experţi care să elaboreze Strategia culturală a oraşului, înfiinţarea Asociaţiei Bucureşti Capitală Culturală Europeană, având ca membri fondatori reprezentanţi ai tuturor instituţiilor importante din Bucureşti, ai Academiei Române, ai universităţilor, operatori culturali, precum şi conceperea unei platforme on-line, în care să fie creionat un calendar de evenimente culturale anuale în Bucureşti.
Având în vedere că anul 2014 este declarat „Anul Brâncoveanu”, pentru marcarea a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor, dar este şi anul în care aniversăm 555 de ani de la prima atestare documentară a aşezării Bucureştilor, în septembrie vom organiza mai multe proiecte de tip festival în aer liber şi vom inaugura Centrul Cultural Hanul Gabroveni, printr-o serie de evenimente în interiorul clădirii restaurate de pe Lipscani. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)