În vara anului 2009, virusul A H1N1, „botezat” în presă virusul gripei porcine, a început unul dintre cele mai mediatizate subiecte medicale din ultimii cinci ani. Panica a cuprins populaţia odată cu declanşarea stării de pandemie, iar milioane de persoane au căzut victime ipohondriei. Subiectul a fost senzaţional, întrucât a fost prima epidemie globală urmărită în timp real, guvernele statelor actualizând săptămânal bilanţul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
S-a vorbit despre manipulare, „acte de bioterorism”, infirmate de OMS, şi despre interesele celor care produc vaccinuri şi care au transformat acest fenomen într-o afacere.
La fel s-a vorbit şi despre alte două virusuri, unul dintre ei virtual, care ne-au atras atenţia în ultimii 10 ani şi care au creat isterie, scrie Evenimentul zilei.
De la „apocalipsa” în comunicaţii, la păsări – o problemă de stat
Citeste si:
Cu câteva luni înainte de 1 ianuarie 2000 se vorbea despre „virusul anului 2000” sau „Millenium Y2K”. Se anunţa atunci colapsul industriei de telecomunicaţii, despre dereglări ale calculatoarelor şi ale instrumentelor de comunicaţii ce ar fi dus până la prăbuşirea avioanelor. Experţii avertizau că unele sisteme informatice nu vor putea recunoaşte corect anul 2000.
Comitetul Special al Senatului american pe probleme tehnologice realizase şi o hartă a lumii, care arăta modul în care fiecare ţară urma să fie afectată. României îi era rezervată o scurtă evaluare care aprecia că 66% dintre sistemele informatice ar putea fi afectate. SUA a investit atunci peste 188 de miliarde de dolari, aproape 2,5% din Produsul Intern Brut, pentru a găsi soluţii care să împiedice această situaţie.
Gripa aviară în România: 140 milioane de euro
În 2005, România a intrat în rândul ţărilor lovite de gripa aviară. Gripa deja centenară (a fost identificată în anii 1900, în Italia) a fost luată ca o noutate, iar epidemia a aprins presa internaţională.
Principalii vinovaţi în transmiterea virusului sunt păsările şi se estima că numai în SUA vor fi peste două milioane de morţi.
În cele din urmă s-a ajuns la concluzia că bilanţul victimelor a fost puternic amplificat şi în realitate au fost puţine cazuri de persoane diagnosticate cu gripa aviară. Niciuna dintre acestea în România. Tot OMS a realizat pe 3 august 2010 un bilanţ al acestei gripe care arăta astfel: în perioada 2003-2010 au fost semnalate 503 cazuri, dintre care 299 mortale.
Nicio ţară europeană nu a fost afectată şi doar persoane din Africa şi Asia au fost diagnosticate cu această tulpină modificată a virusului care s-a transmis la om.
Zeci de mii de păsări din gospodăriile românilor au fost sacrificate, iar pentru aceste pagube Guvernul a plătit. Au fost luate măsuri drastice pentru crescătorii de păsări şi au fost aplicate amenzi.
Focare cu animale bolnave au fost şi în România şi au ajuns până la 25, însă în niciunul dintre acestea virusul nu s-a transmis la om, potrivit bilanţului OMS. Am avut o epidemie veterinară, dar cu toate acestea autorităţile române au cheltuit aproape 4 milioane de euro, dintre care aproape 3 milioane s-au dus pe fondurile de sprijinire a proprietarilor de animale sacrificate, dezinfecţie, materialele de laborator şi măsuri de prevenţie.
Economia românească a avut pierderi de 140 de milioane de euro din cauza gripei aviare.
Care a fost mai tare: pasărea sau porcul?
Din cele 7.008 cazuri oficiale din România, 122 au fost mortale. Primul deces de gripă nouă în România a fost pe 23 noiembrie, la un bărbat de 43 de ani, Dorin Muha, iar la o zi s-a confirmat şi cel de-al doilea deces, la o femeie de 58 de ani. Pe 14 decembrie, când în România erau confirmate 25 de decese, prof. dr. Adrian Streinu Cercel, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii a făcut un bilanţ al victimelor, pe sexe şi categorie de vârstă, care au arătat că cel mai predispus segment de vârstă este cel al tinerilor, între 30 şi 44 de ani, urmat de cei între 45-59 de ani.
Adevărata isterie în România a început odată cu decesul actorului Tony Tecuceanu, pe 4 ianuarie, când s-a bănuit că a murit din cauza complicaţiilor cu virusul A H1N1. Decesul lui Tecuceanu a avut loc la câteva săptămâni după ce Ministerul Sănătăţii începuse campania de vaccinare, dar fără prea mare succes în rândul populaţiei. Primul român care s-a vaccinat a fost Adrian Streinu Cercel, Secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii. Acesta a recomandat zile la rând ca românii să se vaccineze.
Ulterior s-a stabilit că actorul nu murise din cauza complicaţiilor cu A H1N1, însă panica fusese deja declanşată.
