„Prevederea din Tratatul Uniunii Europene este alternativă și impune ca fiecare stat membru, prin raportare la prevederile constituționale proprii, să stabilească autoritatea publică care participă la Consiliul Europei, șeful statului sau primul — ministru, astfel încât reprezentarea să fie girată cu cel mai înalt grad de legitimitate. (…) Din totalul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, un număr de 26 sunt reprezentate la reuniunile Consiliului European la nivel de prim-ministru”, mai arată premierul.
El adaugă că judecătorii CCR au statuat că regimul politic consacrat de Constituție în România este unul semi-prezidențial, președintele reprezentând statul român în planul politicii externe și că în exercitarea atribuțiilor el poate participă la reuniunile Consiliului European în calitate de șef al statului, iar această atribuție poate fi delegată, în mod expres, primului—ministru.
„Prin Decizia nr. 449 din 6 noiembrie 2013 (…), Curtea (…) a stabilit că ‘ … o atare putere de apreciere a președintelui României nu este una nelimitată sau arbitrară, ci aprecierea în concret trebuie să țină cont de anumite criterii obiective, precum: (1) autoritatea publică cea mai bine poziționată în raport cu subiectele abordate în cadrul Consiliului European, (2) poziția Președintelui României sau a prim—ministrului asupra acestor subiecte să fie legitimată de un punct de vedere concordant cu cel al Parlamentului sau (5) dificultățile pe care le implică sarcina implementării celor stabilite in cadrul Consiliului European. Decizia politică de delegare a atribuției de participare la reuniunile Consiliului European trebuie să aibă în vedere criteriile mai sus menționate. în vederea realizării unui consens între autoritățile publice implicate: Președintele României, respectiv prim-ministrul. iar decizia luată trebuie să țină cont și de principiul constituțional al cooperării loiale ” se precizează în sesizare.
De asemenea, este menționat art. 102 din Constituție care stabilește expres că Executivul, potrivit programului de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice.
„Prin urmare, cele două autorități publice au atribuții expres stabilite în Constituție și niciuna dintre ele nu poate exercita atribuțiile celeilalte „, se mai precizează în contestație.
Șeful Executivului susține că art. 80 din Constituție prevede faptul că președintele reprezintă statul român, dar nu prevede că este reprezentantul statului român, în sens exclusiv, România putând fi reprezentată și de alte autorități publice în funcție de atribuțiile legale ale acestuia.
„Având în vedere faptul că Președintele României nu a delegat primului-ministru atribuția de a reprezenta România la reuniunea Consiliului European din 26 — 27 iunie 2014, deși punctele de pe ordinea de zi au un conținut care corespunde atribuțiilor constituționale ale Guvernului, apreciez că ne aflăm în situația unui conflict juridic de natură constituțională complex și anume — Președintele României nu-și îndeplinește obligația de a delega pe primul ministru la această reuniune deși trebuie să facă acest lucru în raport cu atribuțiile acestor autorități publice, pe de o parte, iar pe de altă parte exercită atribuții constituționale ale Guvernului, angajează țara fără o minimă consultare a autorităților publice competente, stabilind în mod unilateral mandatul de reprezentare a statului român la reuniunea Consiliului European”, mai subliniază autorul sesizării. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)