România a înregistrat o rată de absorbție a fondurilor structurale europene de doar 10,26% în primii trei ani post-aderare (2007-2009), însă situația devine mai favorabilă când se analizează sumele efectiv cheltuite, datorită avansurilor primite de la Comisia Europeană, conform unui raport elaborat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE).
În anul 2010, se va realiza o evaluare inițială a utilizării acestor fonduri structurale, iar Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va fi responsabil să prezinte la Bruxelles un raport detaliat privind utilizarea fondurilor europene după aderarea României.
Dintr-o alocare totală de 1,27 miliarde euro pentru anul 2007, care trebuie consumată până pe 31 decembrie 2010 conform regulii n+3 ani, Comisia Europeană a rambursat până acum maximum 200 milioane euro. Totuși, avansurile acordate în ultimii trei ani sunt considerate „sume cheltuite” și totalizează aproximativ 1,9 miliarde euro. Aceasta face ca România să fie tehnic „pe plus”.
„Este clar că rezultatul este pozitiv pentru România – suma ‘cheltuită’ din punct de vedere tehnic va depăși două miliarde euro. Acest lucru este semnificativ mai mult decât alocarea inițială pentru anul 2007 care era de doar 1,2 miliarde euro. Această situație favorabilă se datorează banilor primiți anticipat din partea Bruxelles-ului în ultimii trei ani. Totuși, analiza corectă arată că plățile efectuate sunt sub nivelul dorit”, afirmă CRPE.
Pe lângă evaluările legate de relația cu Bruxelles-ul și banii care intră în țară, este esențial să ne concentrăm asupra plăților realizate către beneficiari. Conform datelor disponibile referitoare la alocarea din anul 2007, plățile efective plus avansurile acordate beneficiarilor nu depasesc nici măcar jumătate din fondurile disponibile.
„Sumele utilizate” includ atât plățile făcute către beneficiari cât și banii solicitați spre rambursare Comisiei Europene. Orice sumă rămasă neutilizată la finalul anului 2010 va fi retras automat de CE.
În prezent, autoritățile române au efectuat plati directe către beneficiari ce însumează aproximativ 580 milioane euro; această sumã include atât avansurile cât și cererile pentru cheltuielile deja realizate. Dupã efectuarea acestor plati catre beneficiari , Guvernul trebuie sa solicite rambursări din partea CE.
„Până acum s-au primit maximum 200 milioane euro ca rambursări din partea Comisiei Europene către România. Teoretic vorbind , pentru a acoperi întreaga alocare disponibilãde1 ,2 miliarde euro si a evita pierderi in contextul regulii ‘n+3’, ar trebui ca in cursul anului2010 sa fie rambursați peste un miliard eurosau cinci ori mai mult decât s-a obținut în toți cei trei ani anteriori.”
Existând totuși speranța unei accelerări semnificative a rambursarilor datorită demarării unor proiecte majore – cel puțin aceasta este perspectiva optimistǎ bazată pe numărul și valoarea proiectelor aprobate pânǎla sfârșitul anului trecut – România nu riscă pierderi financiare chiar dacă ritmul actual al plăților rămâne lent.
Acest lucru se datorează faptului că CE considerǎ inclusiv avansurile drept „sume cheltuite”. În ultimele trei ani au fost trimise României aproximativ1 ,95miliardeeuro sub formǎdeavansuri”, adaugǎCRPE.
Conform aceleași surse,”jumătatea optimistǎa paharuluireprezintādemersurilesolicitanților.” Aproape15 .000deproiectedepuse constituie un număr remarcabil; o simplǽcalcul arata cā firmele , ONG-urile șiautoritātiledinromânia au depuspeste13proiecteîn fiecare ziînultimii3ani .
„Existente cererepentruacestefonduri . Cu toate acestea optimismuldecreștepe măsurāce ne apropiem defaza concretizării proiectelor – contractele șiplățile reprezintajumătatea goalāa paharulu.” Numai2 .200deproiecteau fostcontractatedupãaceastǽperioadǽ,deaproapeșapteorimai puțin decât celedepuse,pentru care valoareasumariloracoperǽ55%dinfondurilalocate.
Când analizămplatileefective,suntemconfruntați cu cifra inițialǽde doar10%dinfondurilalocate.Diferența poate fi explicată prin timpul necesarîntresemnarea contractelorshiîncepereaefectivāaproiectelor – câteva luni necesare implementării acestora .
Teoretic,dacă totulpentru derularedecumpărărilor merge bine fără problemeadministrative sau documentele necesaresuntcorecte,pot exista perspectivepentruo ratadeabsorbție estimatăla55%pentruproiectelecontractatedupȃndecespectivaactuala.Deocamdatǎ,rithmulcontractelorshiaplatilorpentrumoment eștiîntârziatfațădetimpuldedepunereaproiectelor”, concluzioneazӑraportulCRPE.