Ritmul de creştere înregistrat de cele şase state membre ale UE din Europa Centrală şi de Est a încetinit în primul trimestru, excepţia fiind România, în condiţiile în care cheltuielile gospodăriilor nu au reuşit că compenseze diminuarea fondurilor comunitare şi scăderea cererii la export, susţin economiştii intervievaţi de Bloomberg.
Potrivit analiştilor, graţie relaxării fiscale, economia românească a înregistrat în primul trimestru un avans de 3,9% în ritm anual, mai mult decât avansul de 3,8% înregistrat în ultimele trei luni ale anului trecut. Pe lângă relaxarea fiscală, activitatea economică a fost ajutată şi de creşterea consumului în urma majorărilor de salarii în sectorul public precum şi de reducerile de TVA.
„Creşterea economiei româneşti a fost sprijinită puternic de o relaxare fiscală fără precedent, estimată la 2,2% din PIB în termeni structurali. România va consuma întreaga rezervă fiscală pe care a acumulat-o în ultimii ani pentru a susţine o creştere economică de peste 4% în acest an electoral”, a apreciat Juraj Kotian, economist la Erste Bank în Viena.
Citeste si:
Estonia va fi prima care va da publicităţii joi datele preliminare privind evoluţia Produsului Intern Brut în primul trimestru, urmată vineri de Ungaria, Slovacia, Polonia şi Bulgaria. Cehia va da publicităţii o estimare flash în data de 17 mai.
Chiar dacă ritmul de creştere a încetinit, fostele economii comuniste vor înregistra o creştere mai mare decât avansul de 1,6% preconizat pentru zona euro. Cu toate acestea statele membre UE din estul continentului trebuie să crească mai rapid dacă vor să aducă standardele de trai la nivelul vecinilor din vest.
„Pentru întregul an 2016, creşterea în Europa Centrală şi de Est va rămâne solidă. Vom vedea probabil o creştere mai slabă în Ungaria şi Cehia comparativ cu anul trecut în condiţiile în care intrările de fonduri comunitare vor încetini. În schimb, creşterea în România şi Polonia ar trebui să fie similară cu cea din 2015, posibil chiar şi puţin mai mare, ca urmare a relaxării politicii fiscale”, a declarat William Jackson, economist la Capital Economics.
„Sunt puţin mai îngrijorat de perspectiva pe termen mediu. După ce capacitatea de rezervă va fi utilizată, ritmul în care aceste economii pot creşte va fi determinat de cât de rapid poate fi extinsă partea de ofertă a economiilor lor”, subliniază William Jackson.
Institutul Naţional de Statistică va publica în data de 13 mai 2016 datele „semnal” cu privire la evoluţia Produsului Intern Brut în trimestrul I 2016.
În previziunile economice de primăvară publicate la începutul acestei luni de Comisia Europeană, Comisia Europeană estimează că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016, susţinută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creştere să încetinească la 3,7%. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
