Principala noutate adusă de proiectul de norme metodologice de aplicare a Legii privind achiziţiile publice, elaborate de Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP), constă în utilizarea mijloacelor electronice pentru toate procedurile ca regulă, nu ca excepţie, a declarat preşedintele ANAP, Roxana Mînzatu, într-o întâlnire cu presa.
„Principala noutate pe care o propunem actorilor din piaţă este utilizarea mijloacelor electronice. Există şi o obligativitate la nivelul UE de trecere la utilizarea mijloacelor electronice integral până în 2018, gradual. Pe principiul încurajării transparenţei în achiziţii publice, am propus ca toate procedurile să se realizeze, ca regulă, nu ca excepţie, prin mijloace electronice. Și pe legislaţia actuală au existat ţinte pe care autorităţile contractante trebuiau sa le atingă, dar există şi acum autorităţi contractante care nu realizează proceduri electronice deloc”, susţine preşedintele ANAP.
ANAP a publicat normele de aplicare înainte de aprobarea Legii achiziţiilor publice, pentru a avea suficient timp pentru dezbaterea acestora cu toţi factorii implicaţi.
„Am publicat proiectul de norme vineri. Ne-am propus minimum patru întâlniri de consultare pe acest proiect în ianuarie — februarie. Ne-am propus pe 27 ianuarie sa discutăm în principal cu autorităţile contractante, apoi pe 28 cu zona de afaceri, o întâlnire pe 3 februarie cu societatea civilă, iar a patra cu autorităţile de control pe zona achiziţiilor publice, cum ar fi Curtea de Conturi, Autoritatea de Audit, Consiliul Concurentei”, a mai spus Mînzatu.
Potrivit unui document al ANAP, normele menţionate conţin şi o nouă abordare ce trebuie urmată de autorităţile contractante în procesul de evaluare a ofertelor. Mai exact, este vorba despre defalcarea acestui proces pe faze ce se finalizează cu rezultate intermediare ce sunt comunicate ofertanţilor. Conform instituţiei, fazele de evaluare încep cu analiza documentului european nou introdus, DUAE, continuă cu analiza ofertelor tehnice, a celor financiare, cu aplicarea criteriului de atribuire, iar documentele ce probează îndeplinirea cerinţelor de calificare vor fi solicitate numai ofertantului clasat pe primul loc.
O altă noutate introdusă de normele metodologice este procedura simplificată. Aceasta se iniţiază prin publicarea în SEAP a unui anunţ de participare simplificat, însoţit de documentaţia de atribuire aferentă.
În plus, normele evidenţiază faptul că nu mai există o regulă rigidă cu privire la ce înseamnă preţ neobişnuit de scăzut. Astfel, nu mai există un procent sub care preţul oferit este considerat prea scăzut (de exemplu 60% sau 80%), ci comisia de evaluare trebuie să identifice elementele de preţ ce diferă cu mult raportat la preţurile pieţei (utilizându-se ca referenţiale buletine statistice, indici bursieri şi altele asemenea), şi să solicitate explicaţii punctuale ofertanţilor.
Normele conţin şi explicitarea criteriilor de atribuire ‘calitate — preţ’ şi ‘costul cel mai scăzut’, care au fost introduse ca elemente de noutate prin legea achiziţiilor publice. Astfel, aplicarea criteriului de atribuire ‘calitate — preţ’ este obligatorie în cazul contractelor pentru prestaţii intelectuale (consultanţă/asistenţă tehnică, elaborare studii, proiectare, supervizare etc.), iar stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare unde ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%. În cazul în care criteriul de atribuire utilizat este ‘costul cel mai scăzut’, acesta se calculează în funcţie de ciclul de viaţă al ‘obiectului contractului’.
Pe de altă parte, noua legislaţie introduce şi conceptul de ‘strategie de contractare’.
‘Este subliniată, în special, necesitatea de a documenta temeinic deciziile referitoare la alegerea modalităţilor prin care vor fi realizate achiziţiile publice. (…) Cu cât efortul va fi mai mare în faza de pregătire, cu atât va creşte rata de succes a achiziţie’, menţionează ANAP.
Alte noutăţi aduse de normele de aplicare a Legii privind achiziţiile publice constau în detalierea regulilor de calcul a valorii estimate a achiziţiei, a modalităţilor de consultare a pieţei, a aspectelor legate de documentaţia de atribuire (fişa de date şi documentele suport), dar şi evaluarea ex — ante a documentaţiei de atribuire. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
