Într-o discuţie telefonică purtată cu secretarul de stat american Antony Blinken, preşedintele azer Ilham Aliev i-a spus că ofensiva Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah va înceta dacă separatiştii armeni „depun armele”, potrivit AFP.
Astfel, „Şeful statului (azer) a afirmat că măsurile antiteroriste vor fi întrerupte dacă (separatiştii armeni) depun armele şi se dezarmează”, a indicat preşedinţia de la Baku într-un comunicat dat publicităţii miercuri, precizând că discuţia telefonică cu Blinken a avut loc marţi.
Citeste si:
Însă, „populaţia civilă şi infrastructurile nu sunt vizate, doar ţintele militare legitime sunt distruse”, susţine preşedintele azer, în primele sale declaraţii de la lansarea ofensivei marţi.
În informaţiile acestuia, reprezentanţi ai armenilor care trăiesc în Nagorno-Karabah au fost invitaţi „în repetate rânduri” la dialog de către preşedinţia azeră pentru a „discuta problema reintegrării (lor)” în Azerbaidjan, „dar ei au refuzat”.
Ilham Aliev afirmă că armata azeră a lansat această operaţiune după decesul marţi în regiunea respectivă a unor „civili şi poliţişti” în explozia unor mine, acuzându-i pe sabotori armeni de amplasarea acestor dispozitive explozive.
De asemenea, liderul de la Baku a afirmat că „aşa-zisele alegeri prezidenţiale” organizate la 9 septembrie de către separatiştii armeni în Nagorno-Karabah au fost o „continuare a provocărilor deliberate împotriva suveranităţii Azerbaidjanului” şi au condus la această operaţiune militară.
Măsurile militare „continuă cu succes”, cu arme şi echipamente militare distruse, a indicat la rândul său Ministerul azer al Apărării într-un comunicat publicat miercuri pe platforma de mesagerie Telegram.
În prezent, regiunea montană Karabah este recunoscută la nivel internaţional ca teritoriu azer, dar o parte din ea se află sub controlul administraţiei separatiste armene, care susţine că este patria dintotdeauna a armenilor.
În acest sens, secretarul de stat american Antony Blinken a avut convorbiri telefonice atât cu preşedintele azer Ilham Aliyev, cât şi cu prim-ministrul armean Nikol Paşinian, îndemnând Azerbaidjanul să „înceteze imediat acţiunile militare” şi să detensioneze situaţia.
În lectura Departamentul de Stat american a acestei discuţii telefonice, Aliev „şi-a exprimat disponibilitatea” de a opri ostilităţile şi de a organiza o întâlnire cu reprezentanţii Nagorno-Karabah, notează Reuters.
Totodată, Blinken l-a asigurat pe premierul Paşinian de sprijinul deplin al Washingtonului.
Însă, agenţiile de presă ruse citează preşedinţia azeră spunând că Aliev i-a transmis lui Blinken că Azerbaidjanul îşi va opri operaţiunea doar după ce luptătorii armeni vor depune armele şi se vor preda.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut „încetarea imediată a luptelor”, după ce Uniunea Europeană, Franţa şi Germania au condamnat acţiunea militară a Azerbaidjanului.
Din punct de vedere politc, armenia a preluat controlul asupra Nagorno-Karabah într-un război care a avut loc pe fundalul destrămării URSS. Azerbaidjanul a recuperat cea mai mare parte din această regiune montană în urma unui conflict de şase săptămâni în 2020, încheiat printr-un armistiţiu mediat de Rusia.
Nu este încă clar dacă acţiunile Azerbaidjanului ar putea declanşa un conflict pe scară largă care să se extindă în Armenia, dar luptele din Karabah ar putea modifica echilibrul geopolitic în Caucazul de Sud, notează Reuters.
La rândul ei, Rusia – distrasă de propriul război în Ucraina – încearcă să-şi menţină influenţa în regiune, străbătută de oleoducte şi gazoducte, în faţa unei activităţi mai intense din partea Turciei, care susţine Azerbaidjanul.
Autorităţile separatiste din Karabah au declarat că 27 de persoane au fost ucise, inclusiv doi civili, iar peste 200 au fost rănite în urma acţiunii militare de marţi. Locuitorii din unele sate au fost evacuaţi, au precizat acestea.
Concret, Moscova, care dispune de o forţă de menţinere a păcii în zonă, a cerut anterior miercuri ambelor părţi să înceteze vărsarea de sânge şi ostilităţile şi să revină la punerea în aplicare a acordului de încetare a focului din 2020.
Însă, relaţiile între Rusia şi Armenia – aliaţi tradiţionali – s-au deteriorat grav de când preşedintele Vladimir Putin şi-a lansat invazia în Ucraina în 2022 şi s-au agravat şi mai mult în ultimele luni din cauza a ceea ce Armenia afirmă că este eşecul Moscovei de a face să fie respectat pe deplin acordul de încetare a focului din 2020.
Astfel că Armenia, care a purtat periodic discuţii de pace cu Azerbaidjan, inclusiv asupra viitorului Karabahului, a condamnat „agresiunea pe scară largă” a Baku împotriva locuitorilor din regiune şi a acuzat Azerbaidjanul că bombardează oraşe şi sate.
Azerbaidjanul a declarat că intenţia sa este „dezarmarea şi asigurarea retragerii formaţiunilor forţelor armate ale Armeniei din teritoriile noastre (şi) neutralizarea infrastructurii lor militare”.
Dar Erevanul susţine că nu are trupe proprii pe teritoriul Nagorno-Karabah, lăsând să se înţeleagă că structurile militarizate ale etnicilor armeni din enclavă sunt singure în faţa trupelor azere.
În Nagorno-Karabah: Peste 7.000 de civili au fost evacuaţi din 16 localităţi, potrivit separatiştilor armeni
Practic, peste 7.000 de civili din 16 localităţi au fost evacuaţi marţi în Nagorno-Karabah în urma lansării unei operaţiuni militare de amploare de către Azerbaidjan, au anunţat autorităţile separatiste armene din această enclavă, transmite AFP.
„Peste 7.000 de persoane au fost evacuate din 16 localităţi din regiunile Askeran, Martakert, Martuni (şi) Shushi în Arţah”, nume dat de armeni enclavei Nagorno-Karabah, a informat pe X ( Twitter) Gegham Stepanian, apărător al drepturilor omului din regiunea separatistă.
Stepanian a mai informat despre 27 de decese, dintre care doi civili, conform dpa.
Cifra provine de la morga din Stepanakert, cel mai mare oraş din Nagorno-Karabah, care se află pe teritoriul azer, dar este locuit în principal de armeni şi guvernat de republica nerecunoscută Arţah.
Sursa: www.economica.net
