În anii trecuţi, speculantul acţiona mai ales în zone despre care avea informaţii că, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, vor fi declarate de utilitate publică sau unde urma să fie demarată vreo investiţie imobiliară de anvergură. Modul de acţiune? Simplu: cumpăra locuinţe şi terenuri de la persoane fizice şi le revindea statului sau investitorului care apăreau în zonă ulterior, încasând un profit destul de consistent.
Acum, speculantul acţionează altfel. El urmăreşte cazurile disperate, reprezentate de familiile cu datorii la bănci şi care se află în pericolul de a fi executate silit, arată Adevărul.
Speculantul acţionează cu ajutorul unei întregi reţele, el aflându-se în contact cu preşedinţi de asociaţii de locatari sau reprezentanţi ai firmelor de recuperări de creanţe, legătura menţinându-se prin intermediari, un fel de „scouteri”, care pândesc ocaziile ce pot fi fructificate.
În momentul identificării unei oportunităţi, apare cu banii la uşa omului şi îi face acestuia o ofertă sub preţul pieţei, dar care este acceptată, luând în considerare disperarea proprietarului.
Preţul oferit de speculant este întotdeauna sub cel al pieţei, dar nu are de gând să revândă în viitorul imediat pentru că o locuinţă ofertată în prezent este destul greu de vândut cu profit. Soluţia? Închirierea.
Citeste si:
„Am început să cumpărăm proprietăţi imobiliare, în special apartamente şi mai puţin case şi terenuri, cu scopul închirierii lor pe termen scurt, chiar şi cu ziua, în regim de aparthotel”, a spus Francesco L., un italian care face afaceri în România încă din 1998. El recunoaşte că preţul achitat pentru cele mai multe din cele aproape 40 de locuinţe achiziţionate a fost sub media pieţei.
