România va adopta mai târziu moneda unică europeană, din cauza Greciei, a declarat vineri, 23 aprilie, la o conferinţă pe tema strategiei Europa 2020, Theodor Stolojan, membru al Parlamentului European şi fost prim-ministru.
El a afirmat că România va trece mai târziu la euro din cauza Greciei, pentru că perspectiva asupra îndeplinirii criteriilor s-a schimbat.
Fostul premier a explicat că România va trebui şi să demonstreze că este capabilă pe termen mediu să treacă la euro.
În opinia sa, adoptarea euro ar însemna disciplinarea României şi concentrarea pe lucrurile esenţiale, cum sunt competitivitatea şi productivitatea.
„Cei care doresc să trecem mai târziu la euro vor fi fericiţi pentru că, din cauza Greciei, vom trece mai târziu la euro. Dacă România nu va demonstra că este capabilă pe termen mediu să respecte criteriile de convergenţă va trece mai târziu la euro”, a subliniat Theodor Stolojan.
Cu toate acestea, oamenii de afaceri nu sunt de acord cu amânarea adoptării monedei euro de către România, aşa cum a sugerat, în recenta sa vizită la Bucureşti, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn.
Citeste si:
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) s-a pronunţat ferm pentru adoptarea monedei euro de către România conform calendarului anunţat şi vrea un program naţional de adoptare a euro nu mai târziu de 1 ianuarie 2015, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele AOAR, Constantin Boştină.
”Dacă nu facem acest lucru, vom avea multe probleme în economie”, a atras atenţia reprezentantul AOAR.
În opinia Asociaţiei, principalele avantaje care decurg din adoptarea monedei unice europene sunt:
- eliminarea diferenţei între dobânzile la leu şi euro, respectiv
- reducerea costurilor creditării pentru firmele autohtone,
- eliminarea riscului valutar în tranzacţiile comerciale,
- disciplina bugetară strictă,
- eliminarea presiunilor speculative pe leu.
”Riscul valutar în tranzacţiile comerciale facilitează, cu cunoştinţa Băncii Naţionale şi a Ministerului Finanţelor Publice, scurgerea de venit naţional în exterior”, a spus Boştină.
În martie, prin programul de convergenţă, România a reconfirmat către Uniunea Europeană, calendarul de adoptare a euro în 2015, dar după vizita directorului general al FMI la Bucureşti, care a sugerat amânarea intrării României în zona euro, reprezentanţii instituţiilor responsabile din România şi-au reconsiderat atitudinea şi au fost mai nuanţaţi în declaraţiile publice pe această temă.
Potrivit AOAR, inclusiv guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lăsat să se înţeleagă că adoptarea euro ar putea fi amânată cu 1-2 ani şi că este mai bine ca România să nu intre în zona euro dacă nu este pregătită.
Preşedintele AOAR, Florin Pogonaru, a declarat, în urmă cu câteva zile, că asociaţia va solicita public guvernului, partidelor politice şi BNR să se angajeze ferm că vor adopta şi aplica reglementările necesare aderării României la zona euro în 2015.
”Condiţiile care se pun la intrarea în zona euro duc la însănătoşirea climatului economic. Adoptarea mai rapidă a euro este cea mai bună. Milităm pentru adoptarea cât mai rapidă a euro, dacă s-ar putea şi în avans, dar fără rabat, cu respectarea integrală a condiţiilor”, a spus vicepreşedintele AOAR, Vasile Baltac.
Moneda unică este o condiţie stipulată inclusiv în Tratatul de la Maastricht semnat de toate statele membre, dar nu este prevăzut un termen limită până la care un stat membru trebuie să adopte euro. Deşi există cazuri izolate, precum Muntenegru, Andorra, Monaco, San Marino sau Vatican, care au adoptat unilateral euro, nu există o procedură de adoptare unilaterală a euro de către un stat membru, fără o decizie a Băncii Centrale Europene şi a miniştrilor de finanţe din UE.
Moneda unică este considerată un instrument esenţial pentru consolidarea şi performanţa economică a blocului comunitar. Pentru a adera la zona euro, un stat membru UE trebuie să îndeplinească indicatori de convergenţă nominală (criteriile de la Maastricht):
- inflaţia să nu depăşească cu mai mult de 1,5 procente media celor mai performanţi trei membri ai UE,
- rata dobânzii pe termen lung să nu depăşească cu mai mult de două procente media celor mai performanţi trei membri ai UE,
- cursul de schimb să nu înregistreze variaţii mai mari de +/- 15 la sută faţă de media pe doi ani,
- deficitul bugetar să fie sub 3 la sută din PIB,
- iar datoria publică să fie de cel mult 60 la sută din PIB.
