Pentru că, oficial, nu sunt bugetari, angajaţii companiilor de stat ar putea scăpa de reducerea cu 25% a salariilor, chiar dacă, în unele cazuri, câştigurile sunt de invidiat şi pentru mediul privat, informează Gândul.
Daca si angajatii de aici ar suferi o diminuare a salariilor cu 25%, s-ar economisi 800 de milioane de euro.
Salariilor celor peste 243.000 de angajati din companiile si regiile de stat ne costa 3,2 miliarde de euro pe an, potrivit unui calcul realizat de Ziarul financiar.
In schimb, cei 1,4 milioane de bugetari au un fond de salarii de 11 miliarde de euro pe an, de numai 3 ori mai mare, in conditiile in care sunt de aproape sase ori mai multi decat cei angajati in companiile de stat.
Ministrul Finanţelor spune că există „posibilitatea” aplicării unei „taxe de solidaritate”, până atunci oficialii guvernamentali vor să-i „roage” pe superbugetari de la companiile cu capital de stat, autorităţi, regii autonome, dar şi de la CEC Bank, bancă de stat, să-şi micşoreze singuri salariile.
Andreea Vass Paul, consilier personal al premierului Emil Boc, a plusat, arătând că o asemenea taxă ar trebui aplicată şi politicienilor. „Mi-aş dori ca toţi politicienii, indiferent că sunt la guvernare sau în opoziţie, care îşi permit, să contribuie la Fondul Solidaritatea”, a declarat aceasta.
În plus, ea a sugerat o altă modalitate de micşorare a salariilor. „O metodă ar fi ca acolo unde statul este acţionar majoritar să-i rugăm să convoace Consiliile de Administraţie şi să voteze un buget care să prevadă scăderea salariilor. Lucrurile vor deveni clare după şedinţa de Guvern de miercuri”, a concluzionat Andreea Vass Paul.
Potrivit altor surse participante, deputaţii şi senatorii au vorbit chiar de o reducere de până la 80% a veniturilor unor directori din societăţile de stat. „Dacă e să strângem cureaua, trebuie să-i punem la socoteală şi pe cei din mediul privat al statului, aşa a atras atenţia şi FMI. Au fost avansate diverse procente, chiar şi de reduceri salariale de 80%, dar Finanţele vor decide”, au explicat sursele.
Potrivit acestora, Vlădescu a încercat să justifice excluderea acestor societăţi de la reducerile salariale anunţate prin faptul că ele „fac parte din economia reală şi trebuie menţinute performante”.
„Nu ne-a convins deloc Vlădescu cu argumentele lui vagi”, a comentat un senator PDL, nemulţumit de prestaţia lui Vlădescu.
Salarii mari, contribuţii zero
Statul ar putea evita reducerea drastică a pensiilor dacă ar aplica uniform măsurile de austeritate anunţate recent. De exemplu, companii ca Tarom, Termoelectrica, CFR (Marfă, Călători şi Infrastructură) înregistrează anual pierderi de sute de milioane, dacă nu chiar miliarde de euro pe an. În aceleaşi companii, salariul mediu brut trece lejer de 2.500 de lei, fără ca „patronul” lor (statul român) să întreprindă vreo măsură de eficientizare, scrie Adevărul.
Dacă salariile angajaţilor din companiile de stat s-ar reduce în aceeaşi măsură (25%) cu cele ale bugetarilor, s-ar economisi în total 61,2 milioane de euro. Astfel, pensiile ar putea fi reduse doar cu 7%.
În regiile autonome de interes naţional sau local, salariul mediu brut per angajat este de 2.497 de lei, iar în companiile cu capital de stat câştigul este de 2.829 de lei, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.
Aceeaşi sursă arată că în regii lucrează 85.524 de salariaţi, iar în companiile de stat sunt 288.174 de angajaţi. La un calcul simplu, observăm că fondul de salarii însumează 213,5 milioane de lei lunar la regii, respectiv 815,2 milioane de lei lunar la companii. Se adună, astfel, un total general puţin mai mare de un miliard de lei – aproape 245 de milioane de euro. O reducere cu 25% a acestui fond ar genera economii de 61,2 milioane de euro lunar.
Pe de altă parte, fondul lunar de pensii este în momentul de faţă de 3,3 miliarde lei, adică 785 de milioane de euro. Cota de 15% care urmează să li se ia pensionarilor însumează aşadar 117,8 milioane de euro. Raportat la economiile de 61,2 milioane de euro care ar fi generate de reducerile din companiile de stat, rezultă că pensionarilor li s-ar putea aplica o reducere de numai 7%, faţă de 15%.
