Preşedintele Traian Băsescu a precizat, marţi seară, 25 mai, într-o declaraţie de presă, că în urma discuţiilor cu Guvernul şi cu Banca Naţională a României a fost respinsă varianta propusă de FMI, şeful statului apreciind că această variantă avea dezavantajul de a menţine cancerul din bugetul de stat al României.
„În urma discuţiilor pe care le-am avut cu Guvernul şi cu Banca Naţională, noi toţi am stabilit să respingem varianta propusă de Fond. Această variantă avea şi dezavantajul că menţinea cancerul din bugetul de stat al României”, a spus Traian Băsescu.
Explicând ce reprezintă acest „cancer”, preşedintele a spus că salariile reprezintă 27% din bugetul de stat, iar cheltuielile sociale şi pensiile reprezintă 36% din bugetul de stat.
„Plec de la a vă reaminti – şi cu ocazia asta dau o replică domnului Strauss-Kahn – mandatul cu care au venit FMI, UE şi Banca Mondială la Bucureşti – dar vorbesc în primul rând de mandatul Fondului – (…) a fost următorul, şi el este scris pe documentul înaintat autorităţilor române. Dacă domnul Strauss-Kahn are dubii, îi voi transmite personal documentul cu care a venit Fondul. Şi el spune aşa: creşterea TVA de la 19% la 24%, creşterea cotei unice de la 16% la 20%, reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 20%”, a precizat şeful statului.
Traian Băsescu a spus că a respins această variantă deoarece ea nu trata problema repartiţiei cheltuielilor bugetului de stat al României, adăugând că o creştere a TVA ar fi dus la o valoare a inflaţiei reprezentată de un număr cu două cifre.
„Minimum 10% ar fi fost inflaţia anul acesta (…) de asemenea, ar fi fost un transfer de cheltuieli suplimentare pe zona economică (…), zonă care, în linii mari, a parcurs un proces de restructurare în anul 2009”, a spus preşedintele, menţionând însă că există excepţii ale acestui proces în sectorul de stat.
Traian Băsescu a mai declarat că în condiţiile în care peste 60% din bugetul de stat se acordă pentru salarii şi cheltuieli sociale, diferenţa este destinată cheltuielilor materiale pentru spitale, şcoli, armată şi alte instituţii ale statului.
„Sigur, cheltuielile din aceste sectoare nu se pot încadra în doar 34% din buget, cât le rămâne la dispoziţie, şi atunci aceste cheltuieli se duc în deficit. Fără niciun fel de măsuri de raţionalizare a cheltuielilor cu aparatul bugetar şi a cheltuielilor sociale, în care includ şi pensiile, deficitul bugetului de stat pe acest an ar fi minim 9,1% din PIB”, a precizat preşedintele.
Traian Băsescu a spus că în aceste condiţii, statul român trebuia să împrumute 11,7 miliarde euro pentru a-şi acoperi cheltuielile de funcţionare.
„Decizia a fost să începem restructurarea propriilor noastre cheltuieli, cu zone în care avem exagerări (…) Acest lucru ne permite un deficit de 6,8%, în loc de 9,1%, ceea ce înseamnă aproape 8,8 miliarde de euro deficit”, a spus el.
Săptămâna trecută, directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, preluat de RFI, a declarat că Fondul Monetar Internaţional a sugerat României să nu taie atât de mult din salariile bugetarilor, ca măsură de limitare a deficitului.
Oficialul FMI a subliniat că Fondul ar fi optat pentru o mărire a taxelor şi a impozitelor, în special pentru cei cu venituri mari. ”Decizia aparţine însă Guvernului României”, a menţionat Strauss-Kahn, joi seară, la o emisiune a postului de televiziune France 2, citat de RFI.