Problema renunţării la acordul României cu Fondul Monetar Internaţional nu se pune deocamdată, a declarat marţi (9 februarie 2010) la Bursa de Valori Bucureşti, ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu.
Însă, şeful de la Finanţe şi-a exprimat speranţa că, în funcţie de evoluţia economică, la începutul lui 2011, România va trece la un alt tip de acord cu FMI.
„Deocamdată, planul este de a duce acordul cu FMI la bun sfârşit”, a subliniat acesta. Vlădescu a precizat că România are de făcut în continuare multe reforme structurale şi există posibilitatea să primească sprijin din partea Fondului şi a Băncii Mondiale ca anumite sectoare să fie modernizate.
Şeful Biroului Fondului Monetar Internaţional pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek, a apreciat, luni, că decizia de a recurge la un Acord de tip Stand-By sau Precautionary Stand-By aparţine autorităţilor române.
”Este categoric posibil ca România să opteze pentru un acord de tip precautionary şi rămâne la latitudinea autorităţilor române să decidă dacă vor dori să utilizeze tranşele care vor fi aprobate de boardul FMI sau nu”, a precizat Tonny Lybek.
Reacţia lui Lybek vine în urma unor declaraţii făcute de ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, potrivit cărora România ar putea avea în vedere ca din vară să treacă la un Acord Stand-By de tip precautionary, ce ar semnala faptul că economia românească se înscrie în procesul de relansare al economiei globale.
La rândul său, Mihai Tănăsescu, senior advisor la Fondul Monetar Internaţional, a apreciat că trecerea la un Acord Precautionary Stand-By ar da un semnal foarte bun atât pe plan extern, cât şi intern.
Citeste si:
”Discuţia despre trecerea la un acord de tip precautionary este puţin prematură şi am putea avea o evaluare a unei astfel de decizii în aprilie sau mai 2010, când va veni la Bucureşti următoarea misiune de evaluare a FMI. Obiectivul trebuie analizat cu multă atenţie şi într-un context general”, a precizat Mihai Tănăsescu.
Reprezentantul României la FMI consideră că, în cazul în care se va lua o decizie în favoarea adoptării unui Acord Precautionary Stand-By, în locul celui Stand-By, se va transmite ”un semnal foarte pozitiv, având în vedere că România îşi va continua reformele sub un program al Fondului şi va arăta că a depăşit un moment dificil şi îşi poate asigura finanţarea proprie din piaţa internă şi externă”.
„În acelaşi timp, o astfel de decizie ar arăta că România are un angajament foarte ferm pentru a continua reformele”, a spus Tănăsescu. Oficialul FMI a subliniat, însă, că o decizie de acest gen este una complexă, care trebuie să ţină cont de evoluţiile economiei de până atunci şi, nu în ultimul rând, de modul în care reformele sunt implementate în aceste luni de zile, de politicile care se aplică, atât cele monetare, cât şi cele fiscale, precum şi de evoluţia pieţelor în perioada în care urmează.
”Repet, în cazul în care se va lua o astfel de decizie, va fi un semnal foarte bun”, a subliniat Mihai Tănăsescu. Acordul Stand-By semnat la 4 mai 2009 de România cu FMI prevede că ţara noastră poate primi 12,95 miliarde de euro în opt tranşe, repartizate de-a lungul a 24 de luni.
Până în prezent, România a încasat primele două tranşe, în valoare totală de 6,9 miliarde de euro.
În afara Acordului cu FMI, România a mai încheiat un acord de 5 miliarde de euro cu Comisia Europeană, din care a încasat 1,5 miliarde de euro şi urmează să mai primească, în urma evaluării comune din 20-27 ianuarie, încă o tranşă de un miliard de euro. Din cele 3 împrumuturi convenite cu Banca Mondială, în valoare totală de un miliard de euro, România a primit 330 de milioane de euro în septembrie 2009.
