# Cât din datoriile unei rude plătești dacă accepți moștenirea și cum poți renunța > La moștenirea unei rude, plătești datoriile, de regulă, din bunurile ei. Ghidul arată când răspunzi separat și cum poți renunța. Publicat: 20 noiembrie 2026, 17:00 · Actualizat: 20 noiembrie 2026, 05:32 · Autor: Redactia Financiarul · Categorie: [Finanțe personale](https://financiarul.ro/finante-personale/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/utile/cat-din-datoriile-unei-rude-platesti-daca-accepti-mostenirea-si-cum-poti-renunta/ · Publicație: Financiarul ![O persoană așază obiecte personale într-o valiză veche, văzută de sus](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/11/cat-din-datoriile-unei-rude-platesti-daca-accepti-1024x576.jpg) Dacă accepți moștenirea unei rude decedate, plătești datoriile ei, ca regulă, numai din bunurile moștenite și proporțional cu partea care îți revine. Salariul și economiile tale nu acoperă aceste datorii, dar poți răspunde separat dacă ai semnat creditul împreună cu ruda sau ca garant. Moștenirea cuprinde bunurile și datoriile care pot fi transmise. Nu poți păstra casa și refuza doar creditul: alegerea privește întreaga moștenire. ## Ce datorii rămân după deces Intră în moștenire datoriile pe care persoana le avea la deces și care pot fi transmise: credite, împrumuturi, datorii fiscale și alte obligații bănești dovedite. Obligațiile legate strict de persoana decedată se sting. Cheltuielile de înmormântare sunt și ele cheltuieli ale moștenirii, potrivit Deciziei nr. 6/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Creditul nu dispare automat la deces. Pentru a afla cât se cere, solicită contractul, soldul rămas, calculul datoriei și informațiile despre o eventuală asigurare atașată creditului. Plata prin asigurare depinde de condițiile poliței. ## Cât poți fi obligat să plătești Codul civil limitează răspunderea moștenitorului la bunurile din moștenire și la partea sa. De exemplu, dacă bunurile valorează 40.000 de lei, datoriile sunt de 60.000 de lei și doi moștenitori primesc fiecare jumătate, partea teoretică de datorie a fiecăruia este 30.000 de lei: 60.000 împărțit la doi. Fiecăruia îi revin însă bunuri de 20.000 de lei, astfel că, în calitate de moștenitor, nu trebuie să acopere din banii proprii diferența de 10.000 de lei. Creditorii pot cere plata din bunurile moștenirii chiar înainte ca acestea să fie împărțite. Înalta Curte a lămurit acest drept prin Decizia nr. 12/2019. Dacă ascunzi sau iei cu rea-credință bunuri din moștenire, poți fi considerat că ai acceptat-o și poți ajunge să răspunzi inclusiv cu bunurile tale. ## Ce se schimbă dacă ai semnat creditul - **Doar moștenitor:** răspunzi pentru datoriile moștenirii din bunurile moștenite, în limita părții tale. - **Împrumutat împreună cu persoana decedată:** dacă ai acceptat prin contract să răspunzi pentru întreaga datorie, creditorul îți poate cere întreaga sumă în baza acelui contract. - **Garant:** ai o obligație proprie de plată dacă debitorul nu plătește, în condițiile contractului de garanție. Renunțarea la moștenire nu șterge un contract pe care l-ai semnat ca împrumutat sau garant. Regula privind garantul este explicată și în Decizia nr. 557/2022 a Curții Constituționale. Nu semna un nou angajament de plată înainte să clarifici în ce calitate îți cere creditorul banii. ## Când poți accepta sau refuza moștenirea Ai, ca regulă, un an de la deces ca să accepți ori să renunți la moștenire, conform articolului 1.103 din Codul civil. În situații speciale, precum descoperirea ulterioară a unui testament, începutul termenului poate fi diferit. Anul este termenul pentru alegerea ta, nu termenul în care notarul trebuie să încheie dosarul. Poți accepta prin declarație, dar și prin fapte. Vânzarea unui bun moștenit, cedarea drepturilor asupra moștenirii sau o „renunțare” în favoarea unei persoane alese pot însemna acceptare. Păstrarea bunurilor în siguranță și măsurile provizorii pentru protejarea lor nu înseamnă automat acceptare. Dacă urmează să faci un act care ar putea fi înțeles drept acceptare, poți da înainte o declarație autentică la notar că nu dorești acest efect. Nici trecerea anului fără o declarație nu înseamnă automat renunțare în orice situație: pentru prezumția din lege este necesară și citarea legală, cu citația comunicată cu cel puțin 30 de zile înainte de sfârșitul termenului. ## Ce acte pregătești și unde mergi Pentru dosar, pregătește certificatul de deces, actele de identitate și de stare civilă, testamentul dacă există, actele bunurilor și documentele ori informațiile despre datorii. Cererea de deschidere cuprinde datele persoanei decedate, moștenitorii posibili, bunurile, valoarea lor și datoriile cunoscute. 1. Strânge actele și cere creditorilor, în scris, dovezile sumelor solicitate. 2. Dacă nu știi ce bunuri și datorii există, cere inventarierea lor. Cererea de inventariere poate ține și loc de cerere de deschidere a succesiunii, dacă nu există deja un dosar. 3. Pentru dezbaterea moștenirii, mergi la un notar din raza tribunalului unde persoana decedată a avut ultimul domiciliu. Dacă sunt mai mulți notari în acea rază, dosarul revine primului sesizat. 4. Dacă alegi să renunți, dă declarația autentică în termenul de opțiune. O poți face la orice notar public sau la o misiune diplomatică ori un consulat al României; declarația se înscrie în registrul notarial. Poți cere inventarul înainte să hotărăști dacă accepți. Cererea nu este rezervată celui care a acceptat deja moștenirea. ## Ce faci dacă nu ești de acord cu datoria cerută 1. Cere creditorului, în scris, contractul, soldul, felul în care a calculat suma și explicația calității în care îți cere plata. 2. Prezintă datoria și actele primite notarului, pentru a fi luate în calcul la stabilirea bunurilor și datoriilor moștenirii. Dacă există o asigurare a creditului, cere și condițiile poliței. 3. Dacă disputa este cu banca, fă mai întâi reclamație direct la bancă. Dacă nu se rezolvă, poți depune o cerere la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar. Dacă a început executarea silită ori este contestată calitatea ta de debitor, adresează-te instanței. ## Ce se întâmplă după renunțare Dacă renunți, nu primești bunuri și nu plătești datorii în calitate de moștenitor. Partea ta revine celor ale căror părți ar fi fost mai mici dacă ai fi acceptat; nu poți alege prin simpla renunțare cine o primește. Rămâne însă orice obligație separată pe care ai semnat-o ca împrumutat sau garant. ## Cât costă încheierea moștenirii Onorariul notarial minim se calculează pe dosar, după valoarea bunurilor. Nu este aceeași sumă pentru fiecare moștenitor. Normele Ministerului Justiției prevăd, pentru o valoare de până la 20.000 de lei, un onorariu de 2,7%, dar nu mai mic de 240 de lei pe dosar; se adaugă 25 sau 45 de lei pentru administrare și arhivare, în funcție de păstrarea dosarului. Pot apărea și TVA, costuri pentru înscrierea dreptului asupra unui imobil ori alte cheltuieli. La un dosar cu bunuri și bani în valoare de 20.000 de lei, datorii dovedite de 8.000 de lei și doi moștenitori cu părți egale, rămân 12.000 de lei după scăderea datoriilor, adică 6.000 de lei pentru fiecare înainte de costuri. Onorariul minim este 540 de lei: 2,7% din 20.000. Dacă se aplică tariful de arhivare de 25 de lei și cei doi împart egal aceste costuri, totalul de 565 de lei le-ar lăsa câte 5.717,50 lei fiecăruia, înainte de TVA sau alte cheltuieli. Sumele bunurilor și datoriilor sunt doar un exemplu de calcul. Pentru un imobil moștenit, nu se datorează impozitul pe transfer dacă procedura se încheie în cel mult doi ani de la deces. După acest termen, impozitul este de 1% din valoarea netă a imobilelor folosită la calculul fiscal: din valoarea lor se scade partea corespunzătoare din datoriile deductibile. Pentru acest calcul, cheltuieli de înmormântare de până la 1.000 de lei pot fi scăzute fără acte doveditoare. Termenul de doi ani pentru impozit este diferit de anul în care alegi dacă accepți sau renunți. ## Întrebări frecvente ### Copiii mei primesc automat partea la care renunț? Nu automat. Partea poate reveni altor moștenitori, în funcție de cine are drept la moștenire. Notarul stabilește cine o primește în situația concretă. ### Pot să-mi retrag renunțarea? Da, numai cât timp ești încă în termenul de opțiune și dacă alt moștenitor îndreptățit la partea ta nu a acceptat-o între timp. Retragerea renunțării înseamnă acceptarea moștenirii. ### Pot creditorii mei să conteste renunțarea? Dacă ai renunțat ca să îi păgubești, creditorii tăi personali pot cere instanței revocarea renunțării în trei luni de când au aflat de ea. Efectul este limitat la creditorul care a făcut cererea și la suma pe care i-o datorezi. ### Ce se întâmplă dacă moștenitorii nu se înțeleg? Notarul suspendă procedura când lipsește acordul necesar, iar părțile își pot cere drepturile în instanță. Cel vătămat de un certificat de moștenitor poate cere instanței anularea lui și stabilirea drepturilor. ### Ce pot face dacă notarul refuză un act? Împotriva încheierii prin care notarul respinge cererea se poate face plângere în termen de 10 zile de la data la care ai aflat de refuz. **Surse verificate la 20 noiembrie 2026:** Codul civil; Legea notarilor publici și regulamentul ei de aplicare; Codul fiscal și normele sale; normele Ministerului Justiției privind onorariile notariale; Deciziile nr. 6/2009 și nr. 12/2019 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție; Decizia nr. 557/2022 a Curții Constituționale; Uniunea Națională a Notarilor Publici din România; Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar.