# Cât te costă succesiunea fără testament și cum împarți moștenirea între soț și copii > La succesiunea fără testament, vezi cum împarți moștenirea între soț și copii, ce acte duci la notar și când plătești impozit pentru imobile. Publicat: 17 noiembrie 2026, 21:00 · Actualizat: 17 noiembrie 2026, 05:40 · Autor: Redactia Financiarul · Categorie: [Finanțe personale](https://financiarul.ro/finante-personale/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/utile/cat-te-costa-succesiunea-fara-testament-si-cum-imparti-mostenirea-intre-sot-si-copii/ · Publicație: Financiarul ![O cheie introdusă într-o broască albă, având atașat un breloc în formă de casă și o altă cheie](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/11/cat-te-costa-succesiunea-fara-testament-si-cum-imparti-1024x576.jpg) La succesiunea fără testament, soțul rămas în viață primește un sfert din moștenire, iar copiii împart celelalte trei sferturi. Onorariul minim la notar este de cel puțin 240 de lei pe certificat; dacă sunt moștenite imobile și succesiunea nu este finalizată în doi ani de la deces, se plătește și un impozit de 1% din valoarea lor netă. Notarul stabilește ce bunuri și datorii a lăsat persoana decedată, cine moștenește și cât îi revine fiecăruia. La onorariu se pot adăuga TVA, costul arhivării dosarului și, pentru imobile, tariful de înscriere în cartea funciară. ## Cât primesc soțul și copiii [Codul civil împarte moștenirea astfel: un sfert pentru soț și trei sferturi pentru copii, împreună](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/130143). Cu doi copii, fiecare primește trei optimi din moștenire; cu trei copii, fiecare primește un sfert. Cotele se aplică numai bunurilor care aparțineau persoanei decedate, nu și părții pe care soțul o deținea deja. De exemplu, dacă o locuință valorează 300.000 de lei și jumătate aparținea deja soțului rămas în viață, în moștenire intră numai cealaltă jumătate, de 150.000 de lei. Din această parte, soțul primește 37.500 de lei, iar fiecare dintre cei doi copii primește 56.250 de lei. Soțul păstrează și jumătatea sa de 150.000 de lei; în acest exemplu, partea lui din locuință ajunge la 187.500 de lei. ## Cine moștenește dacă nu există soț sau copii Dacă persoana decedată nu avea copii sau alți urmași, sunt chemați la moștenire părinții, frații și surorile, precum și urmașii fraților și surorilor în cazurile prevăzute de lege. Dacă există un singur părinte și frați ori surori, părintele primește un sfert, iar frații și surorile împart trei sferturi. Dacă sunt ambii părinți, ei primesc împreună o jumătate, iar frații și surorile împart cealaltă jumătate. Dacă nu există aceste rude, urmează bunicii și apoi celelalte rude chemate de lege, până la rudele din ramurile laterale de gradul al patrulea. Când există soț, dar nu și urmași, acesta primește o treime dacă moștenește alături de părinți și de frați ori surori, o jumătate dacă sunt numai părinți sau numai frați ori surori și trei sferturi dacă moștenește alături de rude din clasele următoare. În lipsa oricărui moștenitor legal sau testamentar, bunurile trec la localitatea unde se aflau. ## Ce pregătești și ce faci la notar Poți cere deschiderea dosarului la un notar din zona tribunalului unde persoana decedată a avut ultimul domiciliu. Cererea cuprinde datele acesteia, numele și domiciliile celor care ar putea moșteni, bunurile și valorile lor, precum și datoriile cunoscute. Dacă în acea zonă sunt mai mulți notari, dosarul revine celui sesizat primul. Pentru dosar, pregătește actele și informațiile care se potrivesc situației: - certificatul de deces și actele de stare civilă ale persoanei decedate; - actele de identitate și certificatele de naștere sau de căsătorie care dovedesc legătura cu persoana decedată; - actele de proprietate pentru locuințe, terenuri și autovehicule, precum și informațiile despre conturile bancare; - actele sau informațiile despre datorii și domiciliile celorlalte persoane care ar putea moșteni. Notarul poate cere și alte dovezi, în funcție de bunuri și de situația familiei. Drumul dosarului este acesta: 1. Depui cererea și actele. Notarul verifică dacă poate prelua dosarul. 2. Notarul îi cheamă pe cei care ar putea moșteni și verifică bunurile, datoriile și dovezile de rudenie. 3. Notarul stabilește moștenitorii și partea fiecăruia, apoi întocmește încheierea finală. 4. După plata taxelor și a onorariului, primești certificatul de moștenitor, care dovedește drepturile asupra bunurilor trecute în el. Ai un an de la deces pentru a alege dacă accepți sau renunți la moștenire. Dacă renunți, nu primești partea pe care ai fi putut-o moșteni. Anul în care faci această alegere nu trebuie confundat cu cei doi ani în care succesiunea poate fi finalizată fără impozitul pentru imobile. ## Cum se calculează onorariul notarului [Onorariul minim se calculează pe certificat, după valoarea masei succesorale](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/293257), nu separat pentru fiecare moștenitor. Normele notariale stabilesc aceste trepte: - Până la 20.000 de lei: 2,7% din valoare, dar cel puțin 240 de lei. - Între 20.001 și 35.000 de lei: 540 de lei, plus 1,9% din ce depășește 20.001 lei. - Între 35.001 și 65.000 de lei: 725 de lei, plus 1,6% din ce depășește 35.001 lei. - De la 65.001 lei: 1.205 lei, plus 0,85% din ce depășește 65.001 lei. Pentru o masă succesorală de 150.000 de lei, de exemplu, calculul folosește ultima treaptă. Diferența dintre 150.000 și 65.001 lei este 84.999 de lei; 0,85% din această diferență înseamnă aproximativ 722,49 lei. Adăugați la cei 1.205 lei, rezultă un onorariu minim de aproximativ 1.927,49 lei. La acest onorariu, TVA de 21% înseamnă aproximativ 404,77 lei, astfel că onorariul cu TVA ajunge la aproximativ 2.332,26 lei. Cota de 21% se aplică din 1 august 2025. Administrarea și arhivarea dosarului mai costă 25 sau 45 de lei, după durata păstrării, iar notarul poate stabili un onorariu peste minim și poate percepe costuri pentru verificări ori alte servicii. ## Când plătești impozit și alte tarife pentru imobil Dacă succesiunea cu imobile este finalizată în cel mult doi ani de la deces, nu se plătește impozitul pentru moștenirea lor. După acest termen, [impozitul este de 1% din valoarea netă a imobilelor moștenite](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/268420): din valoarea lor se scad datoriile care le privesc. Banii din conturi și autovehiculele nu intră în această bază de calcul. La un imobil moștenit cu valoarea de 150.000 de lei și fără datorii legate de el, impozitul ar fi 1.500 de lei dacă succesiunea este finalizată după cei doi ani. Dacă din aceeași valoare se scade, de exemplu, o datorie imobiliară de 30.000 de lei, baza impozitului devine 120.000 de lei, iar impozitul este 1.200 de lei. Pentru scutire contează data încheierii finale întocmite de notar, nu simpla deschidere a dosarului înainte de împlinirea celor doi ani. Înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară are tarif separat: pentru o persoană fizică, 0,15% din valoarea folosită la calcul, dar cel puțin 60 de lei pentru fiecare imobil. La o bază acceptată de 150.000 de lei, tariful ar fi 225 de lei. Dacă valoarea din act lipsește sau este mai mică decât cea din studiul de piață ori din raportul de evaluare, la calcul se folosește acea valoare de referință. Astfel, pentru un singur imobil moștenit, evaluat la 150.000 de lei fără datorii, cu această valoare acceptată și la înscrierea în cartea funciară, costurile calculate aici pornesc de la aproximativ 2.582,26 lei: onorariul minim cu TVA, 25 de lei pentru arhivare și 225 de lei pentru înscriere. Dacă dosarul este finalizat după doi ani, impozitul de 1.500 de lei ridică suma la aproximativ 4.082,26 lei. Aceste totaluri nu includ eventuale verificări, alte servicii ori un onorariu stabilit peste minim; dacă arhivarea costă 45 de lei, se mai adaugă 20 de lei. ## Ce se întâmplă dacă moștenitorii nu se înțeleg Dacă cei chemați la moștenire își contestă drepturile sau nu se înțeleg asupra bunurilor ori a cotelor, notarul suspendă procedura și îi îndrumă către instanță. Dosarul poate fi reluat la notar dacă neînțelegerea încetează. ## Întrebări frecvente ### Se poate face succesiunea dacă un moștenitor nu poate veni? Da. Notarul îi cheamă pe toți cei care ar putea moșteni, iar persoana absentă poate fi reprezentată de cineva împuternicit prin procură autentificată la notar. ### Este nevoie de martori la succesiune? Regulamentul procedurii notariale prevede declarațiile a cel puțin doi martori, pe lângă actele depuse. Notarul stabilește ce alte dovezi sunt necesare pentru dosar. ### Ce se întâmplă dacă apare un bun după eliberarea certificatului? Cu acordul moștenitorilor, notarul poate relua procedura și poate elibera un certificat suplimentar. Dacă bunul adăugat este un imobil și au trecut doi ani de la deces, impozitul de 1% se aplică numai imobilului adăugat. ### Cine plătește costurile dintre moștenitori? Onorariul se calculează pe certificat, indiferent câți moștenitori sunt, iar certificatul se eliberează după achitarea taxelor și a onorariului. Moștenitorii pot stabili între ei cum suportă cheltuielile și pot lămuri plata cu notarul înainte de încheierea procedurii. ### Ce poți face dacă notarul respinge cererea? Notarul trebuie să motiveze respingerea în cel mult cinci zile. Poți depune plângere în zece zile de la comunicare, la judecătoria competentă, prin biroul notarului. **Surse verificate la 17 noiembrie 2026:** Codul civil; Legea nr. 36/1995 privind notarii publici; Normele privind onorariile minimale notariale; Codul fiscal și normele sale de aplicare; Ordinul ANCPI nr. 16/2019; ANAF, modificările cotei TVA; Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, procedura succesorală, întrebări frecvente și regulamentul de aplicare.