# De ce cumpără tinerii din România intenţionat produse contrafăcute?

> Tinerii români și tendințele de consum: Un procent semnificativ cumpără produse contrafăcute Analiza Oficiului pentru Proprietate Intelectuală al Uniunii Europene Un studiu recent realizat de Ofici...

Publicat: 8 iunie 2022, 09:53 · Actualizat: 19 aprilie 2025, 01:51 · Autor: Liviu Gheorghe · Categorie: [Companii](https://financiarul.ro/companii/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/utile/de-ce-cumpara-tinerii-din-romania-intentionat-produse-contrafacute/ · Publicație: Financiarul

![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2023/08/Banner-Euipo-sharing-1024x535.jpg)

### Tinerii români și tendințele de consum: Un procent semnificativ cumpără produse contrafăcute

#### Analiza Oficiului pentru Proprietate Intelectuală al Uniunii Europene

Un studiu recent realizat de Oficiul pentru Proprietate Intelectuală al Uniunii Europene (EUIPO), în colaborare cu organizația InfoCons, relevă că un număr considerabil de tineri din România achiziționează intenționat produse contrafăcute. Această cercetare face parte din proiectul „Tablou de bord privind Tineretul și Proprietatea Intelectuală”, care oferă o actualizare asupra comportamentului tinerilor în contextul post-pandemic.

#### Detalii despre studiu

Studiul a fost desfășurat între 7 și 28 februarie 2022, implicând 22.021 de participanți cu vârste între 15 și 24 de ani din toate cele 27 de state membre ale uniunii Europene.

##### Date la nivel european

- **52%** dintre respondenți au declarat că au cumpărat cel puțin un produs contrafăcut online în ultimul an.

- **33%** au accesat conținut digital din surse nelegitime.

Dintre cei care au achiziționat sau accesat conținut intenționat:

- **37%** au cumpărat produse contrafacute.

- **21%** au utilizat sau descărcat conținut piratat.

#### Situația în românia

În România, datele arată:

- **40%** dintre tineri recunosc că au cumpărat intenționat produse contrafacute.

- **14%** admit că au accesat conținut piratat voluntar.

- O majoritate, respectiv **61%**, prefera să utilizeze surse legitime pentru conținut digital, ușor peste media europeană de **60%**, comparativ cu doar **50%** în anul 2019.

##### Factori determinanți

Printre motivele care contribuie la achizițiile ilegale se numără:

- Prețurile reduse,

- Disponibilitatea produselor,

- influența social-media.

[pe de altă parte](https://financiarul.ro/actuale/alcala-de-henares-romnii-primesc-cu-surprindere-si-scepticism-vestea-ridicarii-moratoriului/), factorii descurajatori includ:

- Riscurile cibernetice,

- Frauda online,

- Impactul negativ asupra mediului.

#### Tendințe privind produsele contrafacute

Comparativ cu anul anterior pandemiei, procentajul tinerilor care cumpără produse contrafacute a crescut semnificativ. În prezent:
 - În grecia se atinge un maxim de **62%,**
 - Cehia are cel mai scazut procentaj la doar **24%.**

În România, acest indicator este stabilit la *40%.*

Produsele cele mai frecvent achiziţionate sunt:

1. Haine și accesorii – *17%*

2. Încaltaminte – *14%*

3. Dispozitive electronice – *13%*

4. Produse cosmetice – *12%*

Mulți respondenți (48%) nu pot distinge între produsele autentice și cele falsificate sau nu își amintesc dacă le-au achiziţionat vreodatã pe acestea.

#### Accesarea conţinutului piratat

Referitor la consumul digital ilegal printre tineri se observã o tendință pozitivã spre utilizarea surselor legale:
 - În anul trecut (2022), *60 %* nu s-au angajat în activităţi ilegale legate de descoperirea sau distribuirea materialelor protejate prin drepturi autorale;
 - Comparativ cu anii anteriori:
   - *51 %* în 2019;
   - *40 %* în 2016;

Totuși, rata pirateriei rămâne constantã;
 - Aproape unul din cinci tineri (*21 %*) a confirmat accesarea deliberată a materialelor piratate;
 - Altele procente indicând accesări întâmplătoare (*12 %*) [sau incertitudini](https://financiarul.ro/companii/open-tribe-cine-sunt-elizabeth-balla-si-flori-bicazan-femeile-care-formeaza-liderii-de-maine-intr-o-lume-unde-educatia-non-formala-devine-cheia-succesului-si-cum-a-luat-nastere-academia-de-business/) (*7 %*).

Cele mai comune tipuri de conţinut piratat includ filme (*61 %*), seriale TV (*52 %*) şi muzică (*36 %*).

### Concluzie

Christian Archambeau, director executiv al EUIPO subliniazã importanţa acestei analize ca instrument util pentru părţile interesate şi factorii decizionali să dezvolte iniţiative menite să sprijine alegerile informate ale tinerilor consumatori într-un [peisaj digital tot mai complex](https://financiarul.ro/actuale/valentin-ionescu-asf-este-alaturi-de-entitatile-pe-care-le-reglementeaza-supravegheaza-pentru-a-le-ajuta-sa-gestioneze-cat-mai-eficient-situatiile-care-pot-aparea-ca-urmare-a-contextului-generat-de-c/).