# Descoperire uluitoare! O serie de bacterii pot fi transformate în aur

> Descoperire uluitoare! O serie de bacterii pot fi transformate în aur. Într-o pădure rece din nordul Finlandei, o echipă de cercetători a făcut o descoperire cu totul neașteptată: în acele de molid...

Publicat: 13 octombrie 2025, 15:25 · Actualizat: 13 octombrie 2025, 14:25 · Autor: Octavian Lazăr · Categorie: [Utile](https://financiarul.ro/utile/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/utile/descoperire-bacterii-transformate-aur/ · Publicație: Financiarul

![aur, aurului](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2025/10/jingming-pan-iYsrkq5qq0Q-unsplash-1024x683.jpg)

Descoperire uluitoare! O serie de bacterii pot fi transformate în aur. Într-o pădure rece din nordul Finlandei, o echipă de cercetători a făcut o descoperire cu totul neașteptată: în acele de molid nordic (Picea abies) se găsesc nanoparticule de aur, potrivit publicației *earth.com*.


Rezultatele studiului indică faptul că anumite bacterii care trăiesc în interiorul plantelor pot contribui la formarea aurului, un fenomen care ar putea schimba fundamental metodele de explorare minieră.


„Rezultatele noastre sugerează că bacteriile și alți microbi care trăiesc în interiorul plantelor pot influența acumularea de aur în [arbori](https://financiarul.ro/utile/cat-costa-taierea-arborilor-periculosi-din-zona-de-siguranta-a-caii-ferate/)”, a explicat dr. Kaisa Lehosmaa, cercetător postdoctoral la Universitatea din Oulu.




### Microorganismele – veriga lipsă dintre sol și aurul din copaci


Cercetarea arată că plantele nu sunt simple receptoare pasive ale metalelor din sol, ci sisteme biologice complexe, unde microorganismele modifică chimia internă a frunzelor și acelor.Pentru prima dată, oamenii de știință au demonstrat o legătură directă între bacteriile endofite – cele care trăiesc în interiorul țesuturilor vegetale – și formarea nanoparticulelor de aur.


Descoperirea deschide posibilitatea unei exploatări ecologice a zăcămintelor aurifere, iar mecanisme similare ar putea fi folosite în viitor pentru extracția metalelor din apele contaminate de activitățile miniere.




### Cum ajunge aurul în acele de molid


Geologii știu de mult timp că rocile aurifere eliberează ioni de metal atunci când se oxidează. Aceștia ajung în sol, iar plantele îi absorb odată cu apa și mineralele.Cercetătorii din Finlanda au studiat arbori crescuți deasupra unui zăcământ cunoscut din Laponia, în apropierea minei de aur Kittilä, pentru a verifica dacă urme microscopice de aur pot fi depistate în vegetație.


„Metodele biogeochimice sunt deja folosite în explorarea mineralelor, dar această cercetare ne oferă o înțelegere mai clară a procesului”, a declarat prof. Maarit Middleton, de la Institutul Geologic al Finlandei.




### Ce au găsit cercetătorii în probele de ace


Echipa a colectat 138 de probe de ace de molid de la 23 de arbori. Analizele au fost realizate prin microscopie electronică de înaltă rezoluție și spectroscopie cu raze X, pentru a identifica nanoparticulele de aur, și prin secvențiere genetică (ARN 16S) pentru a detecta bacteriile implicate.


Rezultatele au arătat că, în cazul a patru arbori, aceste particule de aur erau prezente chiar în interiorul acelor, adesea în vecinătatea coloniilor bacteriene acoperite de biofilmuri – un strat protector produs de bacterii pentru a supraviețui în medii dificile.


Analiza ADN-ului acestor biofilmuri a relevat prezența unor grupuri bacteriene specifice precum *P3OB-42*, *Cutibacterium* și *Corynebacterium*, întâlnite mult mai frecvent în probele cu aur.


„Acest lucru sugerează că bacteriile asociate cu molidul pot transforma aurul solubil în particule solide, chiar în interiorul acelor”, a explicat dr. Lehosmaa.Ea adaugă că identificarea acestor microorganisme ar putea deveni o metodă nouă de detectare a zăcămintelor aurifere.




### Biofilmurile – „laboratoarele” naturale unde aurul prinde formă


Aurul dizolvat în apă circulă prin sistemul vascular al plantei, iar biofilmurile bacteriene modifică mediul chimic local, determinând precipitarea metalului.Astfel, ionii de aur devin mai puțin solubili și se transformă în particule stabile.Plantele, la rândul lor, tind să izoleze metalele pentru a evita efectele toxice, iar microbii beneficiază de protecția oferită de biofilm.


„Studiul nostru oferă primele dovezi despre cum aurul ajunge în frunzișul arborilor și cum se pot forma nanoparticule în țesuturile vegetale”, a adăugat cercetătoarea finlandeză.„Apa care conține urme de aur ajunge din sol în acele de molid, iar microbii din interior o transformă în particule nanometrice solide.”




### De ce nu toți arborii conțin aur


Nu toate mostrele au prezentat particule aurifere, lucru firesc, având în vedere că rădăcinile absorb apa din surse diferite, iar comunitățile microbiene variază de la un copac la altul.Arborii care conțineau mai mult aur aveau, de regulă, o diversitate bacteriană mai mică, ceea ce sugerează o specializare microbiană în procesele de transformare a metalelor.


Totuși, cercetătorii atrag atenția că este nevoie de experimente controlate, pentru a urmări direct cum aurul dizolvat se transformă în particule solide în prezența anumitor bacterii.




### Posibile aplicații: explorare auriferă „verde” și filtrarea metalelor din apă


Acest tip de explorare biogeochimică – analiza plantelor pentru identificarea metalelor ascunse în sol – nu este nou, însă rolul microbiomului intern oferă o perspectivă revoluționară.Dacă se confirmă că anumite bacterii sunt strâns legate de prezența aurului, acestea ar putea fi folosite ca indicatori biologici în zonele greu accesibile, reducând nevoia de foraje distructive.


„Metalele pot, de exemplu, să se precipite în țesuturile mușchilor. Studiind biomineralizarea, putem înțelege cum bacteriile din mediul acvatic ar putea ajuta la eliminarea metalelor din apă”, a precizat dr. Lehosmaa, făcând referire la un studiu paralel.


În viitor, aceeași biologie care ajută la formarea aurului în ace ar putea fi aplicată pentru tratarea apelor poluate din zonele miniere.




### Următorii pași: confirmarea mecanismului și extinderea studiului


Cercetătorii intenționează să repete experimentele în alte regiuni geografice și pe specii diferite de arbori, urmărind variațiile sezoniere și compoziția apelor subterane.Scopul este de a crea o hartă biologică a zăcămintelor ascunse, bazată pe semnături microbiene și chimice.


„Așa funcționează știința: de la observații riguroase la metode aplicabile în teren”, conchid autorii.În acest caz, explicația pentru o parte din misterul formării aurului s-ar putea ascunde în colaborarea invizibilă dintre celulele plantelor și microbii lor microscopici.


Studiul a fost publicat în revista [Environmental Microbiome](https://environmentalmicrobiome.biomedcentral.com/articles/10.1186/s40793-025-00770-x).