În prezent, incapacitatea SUA și a UE de a organiza o misiune navală comună în Marea Roșie este un semn de slăbiciune în vremuri periculoase, a declarat fostul șef al forțelor armate italiene.
În viziunea sa, „Franța și Italia nu se vor alătura coaliției conduse de SUA în Marea Roșie. Acest lucru nu va avea niciun impact din punct de vedere operațional, deoarece forțele navale sunt bine antrenate să își coordoneze acțiunile chiar și în afara unui lanț de comandă definit, dar din punct de vedere politic este o dovadă a slabei noastre coeziuni ca parteneri NATO, dar și UE”, a declarat Luigi Bineli-Mantelli.
Concret, Amiralul Luigi Binelli-Mantelli (l) a condus forțele armate ale Italiei până în anul 2015.
În plus, „NATO ar trebui să-și revizuiască și să-și lărgească din nou rolul în stabilitatea și securitatea mondială, iar UE ar trebui să se trezească din visul său ‘ecumenic’ și să se gândească la propria soliditate”, a adăugat amiralul în retragere, care a condus armata italiană între 2013 și 2015.
În precizările sale, „Trebuie să îi facem față [the new Red Sea challenge], pentru că aceasta nu este îndreptată doar împotriva Israelului, ci este o provocare directă pentru toate țările occidentale, punând la încercare determinarea și coeziunea noastră de a ne proteja economia, valorile comune și modul de viață”, a spus el, referindu-se la libertatea de navigație în largul mării.
Astfel, Statele Unite au dezvăluit la 18 decembrie operațiunea „Prosperity Guardian” ca răspuns la atacurile asupra navigației comerciale din partea grupului rebel Houthi, care conduce de facto Yemenul.
Aceasta urma să implice 20 de națiuni, inclusiv Marea Britanie și puterile navale ale UE, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Olanda și Spania.
La 21 decembrie, serviciul de externe al UE a propus, de asemenea, utilizarea misiunii europene „Atalanta” de combatere a pirateriei în largul Somaliei pentru a ajuta la lupta împotriva Houthis.
Însă, două săptămâni mai târziu, Franța, Italia și Spania au refuzat să se alăture forței conduse de SUA, chiar dacă Franța și Italia au trimis fiecare câte o fregată în regiune sub propria comandă.
Nici Germania nu a trimis nici o navă de război, pe fondul unei dezbateri interne cu privire la ce nave să folosească.
Și Spania a respins ideea Atalanta la 27 decembrie, premierul Pedro Sánchez afirmând că vechea misiune a UE nu are „nici caracteristicile, nici natura necesară pentru Marea Roșie”.
În avertizarea sa, „Nu știm încă care sunt următorii pași. [on the Atalanta proposal]”, a declarat un oficial UE pentru EUobserver.
Între timp, atacurile cu drone ale Houthi au forțat câteva dintre cele mai mari companii de transport maritim din lume să nu mai folosească Canalul Suez și să se devieze în jurul Cornului Africii – ceea ce a dus la creșterea în spirală a costurilor.
Dar şi unele linii mari, precum Evergreen din Taiwan și OOCL din Hong Kong, au încetat, de asemenea, să mai accepte încărcături către și dinspre Israel, în încercarea de a-i liniști pe Houthis, care și-au lansat atacurile în semn de protest față de masacrul palestinienilor din Gaza de către Israel.
În opinia sa, „Această provocare este foarte diferită de vechea piraterie din Somalia, deoarece Houthis sunt, într-un anumit fel, considerați forțele armate ale unei entități statale – au sisteme și armament mai sofisticat și sprijin iranian”, a declarat Bineli-Mantelli.
Practic, o parte a problemei este de natură financiară, deoarece dronele Houthi costă o fracțiune din rachetele sol-aer (SAM) folosite de marinele occidentale pentru a le doborî.
Dar, uitându-se la fregata italiană, Virginio Fasan, trimisă în zonă, Binelli-Mantelli a spus că există modalități mai ieftine de a riposta.
Astfel, „Nava este similară celei franceze care a împroșcat dronele Houthi cu SAM-urile sale, dar noi testăm și tunurile noastre cu tragere rapidă, de asemenea cu muniție ghidată Davide de trei inci, pentru a face aceeași treabă pentru a face lucrurile mai eficiente din punct de vedere al costurilor”, a spus el.
Iar, Davide este un sistem de tunuri navale dezvoltat de producătorul italian de armament Finmeccanica, care poate urmări și doborî drone sau chiar rachete anti-navă care se deplasează mai rapid, la o distanță de până la 5 km de navă.
Astfel, „Cea mai eficientă compoziție a unei forțe navale de coaliție ar trebui să fie reprezentată de fregate agile și multirol pentru a face față dronelor aeriene și ambarcațiunilor mici care amenință transportul maritim comercial”, a declarat Binelli-Mantelli.
„În plus, ar trebui să includă un portavion mic/LHA cu capacități aeriene, amfibii și forțe speciale pentru a lovi când și dacă este posibil bazele Houthi sau pentru a exercita pur și simplu un efect de descurajare”, a adăugat el.
Iar, LHA este acronimul de la landing helicopter assault (elicopter de asalt de aterizare).
Avertisment Yemen
În prezent, amiralul italian a avertizat împotriva oricărei operațiuni terestre de amploare împotriva bastioanelor houthi.
„O operațiune terestră nu mi se pare înțeleaptă în acest moment, deoarece bocancii de pe uscat ar putea extinde criza pentru o perioadă imprevizibilă și de lungă durată”, a spus el.
În plus, „Terorismul și integralismul pot apărea oriunde și este foarte improbabil să le putem eradica complet vreodată. Ar trebui să învățăm să trăim cu ele așa cum facem cu virușii noștri”, a adăugat el.
Avertismentul lui Bineli-Mantelli împotriva operațiunilor terestre în Yemen a venit pe fondul eforturilor SUA și UE de a împiedica războiul din Gaza să se extindă într-un conflict regional.
Astfel, „Mă aflu aici în momentul în care asistăm la o intensificare îngrijorătoare a schimburilor de focuri peste Linia Albastră de la granița dintre Liban și Israel”, a declarat sâmbătă (6 ianuarie), la Beirut, șeful diplomației europene, Josep Borrell.
Mai mult, „Este imperativ să evităm o escaladare regională în Orientul Mijlociu”, a adăugat el, pe fondul temerilor că forța paramilitară Hezbollah din Liban, susținută de Iran, ar putea intensifica confruntările cu Israelul în semn de solidaritate cu Gaza.
Iar, această reticență a statelor UE de a lua parte la Operațiunea „Prosperity Guardian” vine pe fondul îngrijorării că alăturarea la SUA, care înarmează și finanțează atacul Israelului din Gaza, ar fi considerată ca o luare de poziție în război.
Diviziunile UE
De asemenea, această decizie intervine pe fondul diviziunii interne a UE în ceea ce privește relațiile cu Israel, având în vedere uciderea a mii de civili palestinieni.
Astfel, „În cadrul Adunării Generale a ONU, 14 membri ai Uniunii Europene au votat în favoarea [a] încetarea focului, doi s-au opus, iar ceilalți s-au abținut. Este clar că există diferențe”, a declarat Borrell, referindu-se la un vot al ONU din decembrie.
Gruparea palestiniană Hamas, care conduce Gaza, a ucis 1.200 de israelieni și a răpit alți peste 200 într-un raid în zorii zilei de 7 octombrie.
În ultimele trei luni, Israelul a ucis 22 700 de palestinieni în Gaza și a distrus atât de multă infrastructură civilă, încât se confruntă cu acuzații tot mai multe de crime de război și purificare etnică.
„Sunt șocat de suferința atâtor civili nevinovați. Oamenii nu numai că sunt bombardați, dar acum mor de foame”, a declarat Borrell.
„Chiar și războiul are legi … O oroare nu justifică alta”, a adăugat el.
„Trebuie să existe o altă cale de a eradica Hamas, o altă cale care să nu genereze uciderea atâtor oameni nevinovați”, a spus el.
Sursa: euobserver.com