Boala Parkinson este o provocare complexă, atât pentru cei care trăiesc cu această afecțiune, cât și pentru îngrijitorii lor. În acest articol, vom explora cinci recomandări care pot contribui la îmbunătățirea bunăstării persoanelor afectate.
1. Menținerea activității fizice
Menținerea sănătății fizice este vitală pentru persoanele care se confruntă cu simptomele Parkinson. Medicul neurolog va recomanda diverse tipuri de exerciții fizice în funcție de gradul bolii și de provocările fiecărei persoane. Pentru cei care nu sunt obișnuiți cu activitatea fizică, mișcările simple, cum ar fi ridicarea și mersul, pot aduce îmbunătățiri. Pe de altă parte, persoanele care sunt deja active pot încorpora un regim de exerciții mai intens și mai structurat pentru a-și menține și îmbunătăți sănătatea.
Conform cercetărilor, este recomandat ca persoanele cu Parkinson să facă cel puțin 2,5 ore de exerciții fizice pe săptămână [1]. Acest angajament regulat în activitatea fizică este asociat cu o calitate îmbunătățită a vieții. Prin urmare, este important să se stabilească o rutină de exerciții care să includă, de exemplu, activități aerobice, exerciții de întărire și stretching pentru a aborda simptomele Parkinson într-un mod holistic.
De asemenea, trebuie să se includă exerciții care se concentrează pe mișcările funcționale, precum și să se încerce activități noi pentru a stimula creierul. Varierea antrenamentelor și urmarea sfaturilor profesioniștilor din domeniul sănătății contribuie la a asigura un program de exerciții echilibrat și eficient.
2. Alimentația echilibrată
Studiile subliniază importanța proteinelor, flavonoizilor și bacteriilor intestinale în diminuarea simptomelor Parkinson, însă rezultatele sunt încă neconcludente. Cu toate acestea, o dietă bogată în antioxidanți poate oferi protecție cerebrală și poate încetini evoluția bolii [2]. Antioxidanții luptă contra stresului oxidativ, un dezechilibru între antioxidanți și radicalii liberi, care este prezent în boala Parkinson. Prin urmare, pacienții diagnosticați cu această afecțiune pot include în dietă nuci, fructe de pădure, legume din familia solanaceelor și legume cu frunze verzi pentru a beneficia de un aport ridicat de antioxidanți.
Acizii grași Omega-3, recunoscuți pentru efectele lor pozitive asupra funcției cerebrale, pot fi deosebit de utili pentru persoanele cu Parkinson. Acești acizi se găsesc în alimente precum somonul, halibutul și stridiile, dar și în boabele de soia, semințele de in și fasolea. De asemenea, dieta mediteraneană, bogată în antioxidanți și Omega-3, a fost asociată cu protecția împotriva demenței în Parkinson.
Se recomandă evitarea sau limitarea consumului de alimente cu un conținut ridicat de grăsimi saturate, care pot crește riscul de Parkinson. De asemenea, este recomandat să reduci consumul de alimente procesate, care pot accelera progresia bolii și pot intensifica simptomele.
3. Kinetoterapia
Terapiile complementare, precum kinetoterapia, joacă un rol fundamental în îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu boala Parkinson [3]. Prin exerciții fizice special adaptate, kinetoterapia ajută la menținerea și îmbunătățirea mobilității, forței și echilibrului. Exercițiile pot varia de la stretching și fortificarea musculaturii până la îmbunătățirea coordonării și a agilității, toate având ca scop ameliorarea simptomelor specifice, cum ar fi rigiditatea, bradykinezia (mișcările lente) și tremuratul.
Pe lângă efectele imediate, kinetoterapia oferă beneficii pe termen lung, contribuind la încetinirea progresiei bolii Parkinson. Prin angajamentul regulat într-un program de kinetoterapie, poți observa o îmbunătățire a independenței în activitățile zilnice și o reducere a riscului de căderi.
Exercițiile de kinetoterapie pot avea un impact pozitiv și asupra stării de spirit, ajutând la ameliorarea depresiei și anxietății care pot însoți boala. În cele din urmă, kinetoterapia încurajează un stil de viață activ și sănătos, esențial pentru menținerea bunăstării generale în fața provocărilor Parkinson.
4. Suportul psihologic
Confruntarea cu diagnosticul și simptomele poate fi o sursă majoră de stres și anxietate, iar suportul psihologic oferă un spațiu sigur pentru exprimarea emoțiilor și pentru dezvoltarea strategiilor de gestionare [4].
Psihoterapia poate ajuta la identificarea gândurilor și comportamentelor care contribuie la starea de bine, în timp ce grupurile de suport oferă oportunitatea de a împărtăși experiențe și de a învăța de la alții care se confruntă cu provocări similare.
Prin tehnici precum terapia cognitiv-comportamentală, pacienții pot învăța să recunoască și să modifice gândurile negative, contribuind astfel la îmbunătățirea stării lor de spirit și la creșterea calității vieții. De asemenea, psihoterapia poate oferi strategii pentru a face față schimbărilor de roluri sociale și personale care pot surveni pe parcursul bolii.
5. Medicamentația și monitorizarea medicală
Medicamentația este esențială în gestionarea simptomelor bolii Parkinson, iar monitorizarea medicală atentă este imperioasă pentru ajustarea tratamentului în funcție de evoluția bolii și de răspunsul individual al fiecărui pacient. Tratamentele farmacologice sunt adesea prescrise pentru a controla simptomele motorii, însă dozajul și combinația medicamentelor pot necesita modificări periodice. De aceea, este important ca pacienții să fie în contact regulat cu echipa lor medicală pentru evaluări periodice și pentru a asigura cea mai eficientă strategie de tratament.
Chiar dacă alegerea este foarte dificilă, condițiile optime de îngrijire pentru cei afectați de Parkinson se pot găsi adesea într-un cămin de bătrâni premium. Aceste instituții sunt echipate cu servicii medicale de specialitate, programe terapeutice personalizate și asistență permanentă, elemente vitale pentru păstrarea unei vieți de calitate.
Îmbunătățirea bunăstării persoanelor cu Parkinson necesită o abordare multidimensională. Adoptarea acestor recomandări poate ajuta la gestionarea eficientă a simptomelor, încetinirea progresiei bolii și îmbunătățirea calității vieții. Este important ca fiecare persoană să colaboreze strâns cu profesioniștii din domeniul sănătății pentru a personaliza planul de îngrijire și a asigura cele mai bune rezultate, pe cât este posibil.
Bibliografie:
- “Exercise and PD | Parkinson’s Foundation.” Www.parkinson.org, www.parkinson.org/library/fact-sheets/exercise;
- “Parkinson’s and Diet: Foods to Eat and Foods to Avoid.” Healthline, www.healthline.com/health/parkinsons-and-diet;
- Kuhn, Wilfried, et al. “Kinesiology Training in Patients with Parkinson’s Disease: Results of a Pilot Study.” Journal of Neural Transmission, vol. 127, no. 5, 9 Jan. 2020, pp. 793–798, https://doi.org/10.1007/s00702-019-02123-8. Accessed 5 Dec. 2020;
- Zarotti, Nicolò, et al. “Psychological Interventions for People with Parkinson’s Disease in the Early 2020s: Where Do We Stand?” Psychology and Psychotherapy: Theory, Research and Practice, vol. 94, no. 3, 11 Nov. 2020, pp. 760–797, https://doi.org/10.1111/papt.12321.