Companiile româneşti de stat trebuie să negocieze cu ruşii pentru a obţine termeni contractuali mai buni pentru gazele de import, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, într-un interviu acordat agenţiei AGERPRES.
El a arătat că InterAgro, cel mai mare consumator de gaze din ţară, deţinut de omul de afaceri Ioan Niculae, a obţinut discounturi foarte mari de la Gazprom, în condiţiile în care reprezentanţii companiei s-au dus, au negociat şi s-au zbătut pentru acest lucru.
Nicolescu susţine că şi companiile din subordinea Departamentului pentru Energiei trebuie să se lupte pentru termeni contractuali mai buni, aşa cum au obţinut şi alte companii din mai multe ţări europene.
Electrocentrale Bucureşti, furnizorul de căldură şi apă caldă din Bucureşti, plăteşte cel mai mare preţ pentru gazul rusesc, din acest motiv ministrul delegat pentru Energie a propus schimbarea din funcţie a directorului general.
Ministrul delegat pentru Energie a mai vorbit în interviu despre modul cum se formează preţul de import al gazelor ruseşti şi a menţionat că Departamentul pentru Energie va analiza un nou sistem de promovare a energiei regenerabile, care ar putea deveni o alternativă la certificatele verzi.
AGERPRES: Ce măsuri a adoptat Guvernul pentru sectorul energetic în şedinţa de miercurea trecută?
Răzvan Nicolescu: Guvernul a adoptat o măsură privind ajustarea ţintei pentru regenerabile în acest an de la 15% la 11,1% cât a fost ţinta în 2013. Deci nu mai creştem la 15%, ci rămânem la 11,1%. Conform calculelor noastre, acest fapt va avea un impact de scădere cu 10-15% a componentei de energie regenerabilă din factură. Vorbesc nu de totalul facturii, ci numai de componenta de regenerabile.
AGERPRES: Cât este acum această componentă?
Răzvan Nicolescu: Variază în funcţie de preţul certificatelor verzi. În momentul de faţă este undeva la 40-42 lei pe MWh şi ar fi urmat să crească, dacă nu am fi adoptat această măsură, la 64 de lei pe MWh. Prin această măsură, din calculele noastre, vom ajunge cu 10-15% sub acest nivel de aproximativ 40 de lei pe MWh. Aceasta deoarece, foarte probabil, preţul certificatului verde se va tranzacţiona foarte aproape de valoarea minimă.
AGERPRES: Ce spune industria regenerabilelor de această măsură?
Răzvan Nicolescu: Vom crea în zilele următoare un grup de lucru, format din Departamentul pentru Energie, ANRE, Consiliul Concurenţei, reprezentanţi ai consumatorilor, ai producătorilor şi ai industriei de regenerabile, ca să analizăm toate aspectele legate de sistemul actual de promovare, dacă nu cumva sunt lucruri care sunt neclare, dacă nu cumva sunt lucruri conflictuale în actualul sistem, care a fost revizuit de mai multe ori. Acest grup de lucru urmează să analizeze şi un sistem alternativ de promovare, care se numeşte ‘contracte pentru diferenţă’, care a fost propus spre aprobare de Marea Britanie şi care acum se află în evaluarea Comisiei Europene.
Acest sistem de promovare vizează nu numai industria regenerabilelor, ci şi tot ceea ce înseamnă tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon. Adică vizează energia regenerabilă şi energia nucleară. Dar, repet, este o perioadă de analiză şi vom vedea împreună, în cadrul acestui grup de lucru, dacă acest sistem poate să aducă beneficii importante pentru sistemul energetic din România şi vom stabili împreună dacă actualilor investitori li se poate oferi opţiunea să renunţe la schema de sprijin din prezent şi să opteze pentru sistemul nou.
AGERPRES: Ce presupun aceste contracte pentru diferenţă?
Răzvan Nicolescu: Este un mecanism care oferă o mai mare predictibilitate la capitolul venituri. Dacă veniturile depăşesc pragul agreat, beneficiarii, adică producătorii de energie din tehnologii cu emisii reduse, dau banii înapoi. Dacă sunt sub pragul agreat, ei primesc sprijin pentru a se ajunge la nivelul de venituri agreat. E o idee pe care o vom analiza, un sistem alternativ.
AGERPRES: Acest sistem poate fi implementat doar dacă cei de la Comisia Europeană îşi dau acceptul la nivelul Europei?
Răzvan Nicolescu: Da. Și este o propunere făcută de britanici, care urmează să primească un răspuns în următoarele luni.
De asemenea, Guvernul a mai adoptat miercuri, la propunerea Ministerului Finanţelor, modificarea ordonanţei privind suprataxarea veniturilor producătorilor de gaze naturale şi s-a eliminat, prin noua formă propusă, orice fel de interferenţă a pieţei reglementate în piaţa concurenţială. Deci piaţa concurenţială va funcţiona şi va fi suprataxată în funcţie de contractele comerciale încheiate între operatori şi producători, fără niciun fel de legătură cu piaţa reglementată.
Piaţa concurenţială este o piaţă separată, o piaţă distinctă, în care contractele se încheie prin negociere şi, dacă aceste contracte vor fi mai mari decât preţul din acest moment, va fi taxat preţul din contract minus preţul de referinţă de la începutul liberalizării. Dacă respectivele contracte vor fi la preţul din acest moment, va fi taxat preţul din acest moment minus preţul iniţial de referinţă. Dacă aceste contracte despre care vorbim vor fi mai mici decât preţul din acest moment, va fi taxat preţul din acest moment minus preţul de referinţă. Deci statul îşi ia şi o măsură de protecţie, ca să preîntâmpine orice fel de tranzacţii intragrup şi să-şi securizeze veniturile. Este o măsură corectă, cerută de mari consumatori, care separă şi elimină orice fel de ingerinţă a pieţei reglementate în piaţa concurenţială.
AGERPRES: Pentru consumatorii casnici ce înseamnă aceste măsuri luate de Guvern?
Răzvan Nicolescu: Pentru consumatorul casnic, impactul este diminuarea componentei de certificate verzi în factură cu 10-15%, dar preţurile şi tarifele sunt în responsabilitatea ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei — n.r.) şi pentru detalii suplimentare despre acest subiect, este bine să vă adresaţi dumnealor.
AGERPRES: La finele perioadei de liberalizare, cum va trebui să arate piaţa, astfel încât să spunem că ne-am atins obiectivele şi mecanismele pieţei funcţionează? De exemplu, putem vorbi despre o piaţă de gaze, în condiţiile în care există doar doi producători şi o singură sursă de import?
Răzvan Nicolescu: Sunt în momentul de faţă trei producători: unul are cam 2% din piaţă şi ceilalţi doi care sunt mari: Romgaz şi Petrom. Plus sursele din import, plus furnizorii. De fiecare dată când vorbim de piaţă, trebuie să ne gândim în primul rând la furnizare. Ceea ce vom propune şi vom susţine zilele următoare este introducerea unor obligativităţi pentru producători de a tranzacţiona transparent, centralizat şi nediscriminatoriu, pe o platformă din România.
Vom face această propunere şi va fi la latitudinea şi în responsabilitatea ANRE să stabilească în ce proporţie vor fi obligaţi producătorii. De multe ori, consumatorii nu cumpără direct de la producători, ci de la furnizori, deci când vorbim de funcţionarea pieţei, trebuie să avem în vedere câţi furnizori sunt şi care sunt cotele lor de piaţă. Pentru că, de exemplu, în Polonia, există un singur producător, care este şi importator. Dar furnizori sunt mai mulţi. Iar acel producător, care este şi importator, este obligat să tranzacţioneze pe bursă o cantitate de gaze.
AGERPRES: Atunci, pe acea cantitate, se vor bate la preţ furnizorii?
Răzvan Nicolescu: Se pot înscrie furnizorii, se pot înscrie consumatorii şi ar fi bine să cumpere direct consumatorii. Ceea ce îmi doresc este să promovăm cât se poate de mult această măsură, pentru ca toţi consumatorii să ştie de ea, să se înregistreze pe platforma de tranzacţionare şi să cunoască mecanismele de tranzacţionare. Deocamdată sunt foarte puţini consumatori înregistraţi.
AGERPRES: Dar fiind o cantitate fixă, limitată, de gaze, preţul nu tinde să meargă în sus? Dacă ideal ar fi să se înscrie cât mai mulţi consumatori, nu va fi o cerere foarte mare şi o ofertă foarte mică pe bursă?
Răzvan Nicolescu: Avem în acest moment mai multe situaţii. Producătorii sunt obligaţi să furnizeze pe piaţa reglementată, care acoperă aproximativ 45% din total consum, şi mai avem aproximativ 55% piaţa competitivă, eligibilă. Această piaţă eligibilă este aprovizionată prin contracte bilaterale, cu producători, sau furnizori, sau furnizori care au şi capacitate de producţie, sau sunt aprovizionaţi din import, sau vor avea posibilitatea să cumpere de pe această platformă de tranzacţionare. Deci unii dintre consumatori îşi pot negocia direct contractele cu Romgaz, cu Petrom sau cu Amromco.
Ce trebuie avut în vedere este că, în momentul de faţă, România nu are nicio posibilitate tehnică de export, deci producătorii trebuie să vândă pe piaţa românească. În al doilea rând, unii dintre producători produc gaz asociat, în acelaşi timp cu ţiţeiul, vorbim aici de Petrom, deci nu este o opţiune pentru ei să reducă producţia. Obiectivul lor este menţinerea şi chiar creşterea producţiei. În al treilea rând, vorbim de un consum care are un trend de scădere.
Deci avem scădere de consum, intenţia producătorilor de a creşte producţia şi imposibilitate tehnică de export, aşa că un moment mai bun de a încuraja forţele pieţei să lucreze şi să se aşeze la masa de negocieri şi să seteze contractele în funcţie de cerere şi ofertă nu cred că putem avea. Consumatorii au în acest moment o putere mare de negociere.
AGERPRES: Mai mergem pe ideea să descurajăm consumul de gaze în favoarea celui de electricitate?
Răzvan Nicolescu: Aici va fi o discuţie în contextul revizuirii strategiei energetice. Deja am început procesul şi ne-am asumat un termen de şase luni pentru finalizarea lui. Pe de o parte, unele analize arată că vom avea mai mult gaz decât consum începând cu anul 2019. Pe de altă parte, mă uitam zilele trecute pe date ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie, unde apărem cu 21.000 de MW putere instalată în domeniul energiei electrice, când consumul nostru este undeva la 8.000-9.000 de MW în zile bune. În plus, ne propunem, în acelaşi timp, noi proiecte ambiţioase, vedeţi unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala de la Tarniţa.
Deci, în contextul strategiei energetice, trebuie să ne definim foarte, foarte clar priorităţile. Dacă mergem pe energie electrică, atunci trebuie să sprijinim oamenii să-şi schimbe centralele de apartament pe gaze cu unele pe energie electrică. Dacă mergem pe gaz, trebuie să facem invers, să-i sprijinim să-şi instaleze centrale pe gaz. Din acest motiv este nevoie de revizuirea strategiei. Avem nevoie de coerenţă, să ştim exact ce vrem.
AGERPRES: Când vom putea exporta gaze?
Răzvan Nicolescu: Depinde. Eu voi încuraja ANRE să discute şi să clarifice aspectele legate de reglementare. Mă aştept ca aceste discuţii să ia un timp bun. De exemplu, pe interconectorul cu Ungaria, încurajez ANRE să discute cu omologii din Ungaria despre o modalitate de tarifare unică pe transport, despre o modalitate unică de alocare de capacitate de transport. Acum avem modalităţi diferite de alocare de capacitate, aşa că trebuie să avem o mai mare armonizare, lucru care va lua timp.