Agricultura ecologică merită şi trebuie să fie susţinută mai mult, pentru că reprezintă începutul unei agriculturi conştiente, cu respect pentru natură şi om, afirmă Nagy Miklos, preşedintele Asociaţiei bioagricultorilor din România ‘Bioterra’.
El este primul producător de paste făinoase ecologice din ţară. Ca şi cultivator de cereale ecologice a preferat ca, în loc să trimită la export grâul obţinut, să-i adauge plusvaloare cumpărând utilajele necesare pentru a face paste făinoase ecologice. După mai multe excursii de studiu în Elveţia, Austria sau alte ţări, familia sa produce, după o reţetă elveţiană, mai multe sortimente de tăiţei, paste scurte sau lungi. Pentru ouăle ecologice colaborează cu o fermă de păsări ecologică din Cluj, pe care le primeşte în schimbul furajelor ecologice.
Afacerea familiei este condusă acum de fiii săi, Nagy Miklos fiind, la al treilea mandat, primarul comunei bihorene Sălard. Concepţiile sale, nemulţumirile producătorilor pe care îi reprezintă, sugestiile şi propunerile pentru o mai bună dezvoltare a acestui sector de vârf, noile tendinţe de comercializare a produselor ecologice sunt reflectate în interviul acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.
AGERPRES: Care este percepţia actuală privind cererea de produse ecologice? Aveţi solicitări, sunteţi căutaţi?
Nagy Miklos: Consumatorii caută cu încredere produsele eco. Este un semnal pozitiv. Și nu mai este un moft doar pentru bogaţi, sunt oameni de rând care ştiu ce înseamnă un aliment curat şi părinţi tineri care aleg pentru copiii lor numai produse ecologice. O ramură a medicinii, cea preventivă, spune că ar trebui să ne schimbăm radical mentalitatea ca să ne hrănim cu ştiinţă. Să nu cumpărăm cu ochii roşiile cele mai mari, ardeii cei mai umflaţi. Pentru că ochii ne înşeală. Chiar şi comisarul european Dacian Cioloş spunea recent că cererea de produse bio a crescut mult mai repede decât oferta. În ultimii 15 ani cererea s-a mărit de patru ori, în timp ce suprafeţele destinate producţiei bio doar de două ori.
AGERPRES: Care sunt cauzele pentru care nu se mai înscriu producătorii în sistem?
Nagy Miklos: Conversia durează trei ani. Mulţi au fost cei care au dorit să facă agricultură şi s-au înscris motivaţi şi de subvenţia în perioada de conversie, dar au renunţat pentru că nivelul acestor subvenţii a scăzut pe măsură ce tot mai mulţi fermieri s-au certificat. Nu e deloc uşor. Până faci anii de conversie, trebuie bine ştiut că, în această perioadă, eşti aproape la zero cu profitul, de aceea subvenţia pentru reconversie ar fi şansa de supravieţuire.
Motive sunt mai multe. Cele mai mari probleme sunt birocraţia, subvenţia de la stat şi concurenţa neloială. Birocraţia prea mare obligă anual fermierul să se înregistreze. Cine munceşte nu are timp să se tot ocupe de acte. Peste tot se luptă să fie cât mai simplu. Noi suntem deseori mai catolici decât Papa. Un exemplu doar: o fermă de vaci nu poate fi decât la 500 de metri de ultima casă. În interiorul fermei, casa omului să fie la 50 de metri. Dar de ce? În Austria, în faţa primăriei este grajdul cu vaci. Gunoiul este depozitat vizavi şi nu e nicio ruşine. Carnea proaspătă e vândută, de dimineaţă, în pieţe. Punem prea multe obstacole pentru investitori.
AGERPRES: Alte probleme cu care vă confruntaţi?
Nagy Miklos: Sunt foarte greoaie controalele de suprafaţă, nu ai voie să schimbi destinaţia parcelelor. Apoi durerea cea mai mare este sprijinul de la stat, care trebuie să asigure cei trei ani de conversie. Și azi sunt mulţi fermieri ecologici care nu au primit subvenţia de anul trecut, pe Pachetul 5.1. Știţi că Guvernul a dat, pentru anii de conversie, o sumă de bani pentru cei care doresc să facă agricultură ecologică, dar nu a spus clar cum vor fi împărţite sumele. Fermierul simplu, dacă i se promite o sumă pentru a se înscrie în agricultura ecologică, semnează un contract, el se bazează pe acea sumă şi mulţi s-au simţit înşelaţi. Pentru că din 2010 sumele au scăzut drastic, de la peste 2.000 de euro pentru exploataţiile mai mici de cinci hectare, la doar puţin peste 200 de euro.
Banii nu ajung nici pentru inspecţie. Mulţi fermieri şi-au depus actele pentru conversie şi au calculat că ar avea dreptul la o sumă de x bani. Dar nu s-a comunicat clar că suma per fermier depinde de numărul fermierilor înscrişi. De aceea şi numărul actualilor fermieri este mai mic. Eu zic că trebuie să faci o politică sănătoasă şi viabilă. Dacă ai promis ceva cuiva, dacă ai un contract, nu ar fi voie să schimbi regulile în timpul jocului.