Semnarea acordului de aderare la Uniunea Europeană a Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei poate fi un răspuns dur al diplomaţiei europene în faţa presiunilor economice făcute de Rusia după anexarea Crimeii. Acest lucru se poate vedea din interesul major arătat de oficialii de la Bruxelles şi cei de la Moscova în raport cu noul statut politic al Ucrainei vis-à-vis de Rusia. În ce priveşte celelalte două ţări se vorbeşte mult prea puţin despre viitorul lor european, situaţie care le poate transforma în victime colaterale ale acestui război economic.
Dănuţ Dudu
- Europa întinde o mână către partenerii orientali
În ciuda ameninţărilor Moscovei, pe 26 iunie, la Bruxelles, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au semnat acordul de asociere la Uniunea Europeană.
După cum sublinia preşedintele (de la acea vreme) a Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, acordul este considerat ca fiind “istoric” pentru părţile implicate mai ales că, după summitul din noiembrie 2013, UE a fost intens criticată în legătura cu eşecul parteneriatului cu partenerii orientali ai Uniunii.
“Cred că angajamentul nostru faţă de aceste politici şi determinarea partenerilor noştri să avanseze au fost subestimate. Pentru cele trei ţări, semnarea documentelor constituie o recunoaştere a progresului semnificativ înregistrat pe parcursul ultimilor ani, a împărtăşirii unui model comun de prosperitate economică şi al meritului de a trăi în spiritul valorilor europene “sublinia cu această ocazie Barroso.
Pentru fiecare dintre ţările semnatare, parafarea acordului reprezintă un act de curaj deoarece este dificil de estimat consecinţele acestuia mai ales în ceea ce priveşte relaţiile cu Rusia. Kievul a plătit deja un preţ greu pentru ruperea de sub influenţa Kremlinului, în timp ce Chişinăul trăieşte sub ameninţarea Transnistriei în care se află cantonată, de ani de zile, importante forţe armate ruse.
În ceea ce priveşte Georgia, aceasta a rupt orice relaţie diplomatică cu Rusia încă din 2008 după conflictul referitor la Osetia, fiind astfel ţara care are cel mai puţin de pierdut în conjunctură actuală.
Curajul celor trei ţări ar trebui răsplătit pe plan economic de către UE prin deschiderea către imensa piaţă de 500 de milioane de consumatori europeni. O situaţie care însă nemulţumeşte evident Kremlinul care a anunţat deja că îşi va reevalua interesele economice fiind pregătit să-şi ia “măsuri de protecţie”, măsuri care se poate traduce într-o primă fază prin reconsiderarea condiţiilor în care Rusia va continua să alimenteze cu gaz Europa. Este suficient să ne gândim la situaţia în care se află Ucraina în raport cu gazul rusesc pentru a putea intui cum vor evolua relaţiile ruso-europene în acest domeniu.
Revenind la poziţia Rusiei în raport cu respectivul acord, principala temere a Kremlinului este legată de faptul că mulţumită acordului preferenţial de liber schimb încheiat între aceasta şi Ucraina, se poate trezi în faţa unui aflux incontrolabil de mărfuri europene care vor invada piaţă rusă. O situaţie caracterizată de vice premierul rus al Afacerilor străine ca putând avea “grave consecinţe”.
Conform şefului serviciului de analiză al filialei ruse a a Deutsche Bank, Yaroslav Lisovolik, “Rusia este de facto o zonă de liber schimb cu Ucraina. O zonă de liber schimb înfiinţată între Ucraina şi Uniunea Europeană nelinişteşte Rusia pentru că se va vedea în faţa unui aflux de reexporturi de mărfuri europene din Ucraina către Rusia”.
În aceste condiţii, Moscova trebuie să se gândească la metodele de a se proteja în faţa acestei ameninţări, deoarece produsele europene sunt net superioare celor ruse. Asta ar putea determina Rusia să instituie bariere comerciale prin modificarea taxelor de import dar şi instaurarea de bariere sanitare sau non-tarifare.
Situaţia este cu suplimentar tensionată de faptul că în afara accesului celor trei ţări la cea mai mare piaţă de consum unică din lume (acces care poate creşte exporturile ucrainene cu aproximativ 1 miliard euro pe an), Uniunea Europeană a promis nu numai ajutor şi garanţii pentru consolidarea regimurilor democratice din cele trei ţări, cât şi susţinere financiară. Astfel, Ucraina va primi un ajutor de 11 miliarde de euro în schimbul căruia Kievul se angajează să respecte statul de drept şi să lupte împotriva corupţiei.
În ceea ce priveşte Moldova şi Georgia ,au câştigat o nouă piaţa dar nu se mai pot gândi la încadrarea în Uniunea economică euroasiatica gândită de Moscova devenind, în urma semnării acordului cu UE, incompatibile cu acest proiect. Fie şi pentru simplul fapt că celelalte două state vizate a face parte din proiectul rus, Bielorusia şi Kazahstan, nu fac parte din Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).