Cea mai veche herghelie din țară, recunoscută pe plan mondial, se află în județul Suceava, la Rădăuți, situată la intrarea în oraș, în apropierea Mănăstirii Bogdana.
În 1792, statul austriac înființează herghelia Rădăuți sub numele de ”Landesgestuetts — und remontierungs departament in der Bucowina zu Rădăuți”, cu scopul de a-și asigura un efectiv mai mare de călărie și de calitate mai bună.
Pentru acest scop, Ministerul Armatei Austriece a arendat cu 12.275 de florini și 21 de coroane o suprafață de 9.810 hectare. La aceasta s-a adăugat, apoi, Muntele Lucina, cu aproximativ 4.800 de hectare, situat la peste 100 de kilometri de Rădăuți, domeniu folosit pentru creșterea și selecția calului Huțul și pentru menținerea în pășunatul alpin a iepelor fără mânz și a tineretului femel din toate rasele. Nu se introducea în matcă nicio femelă care nu avea doi ani de pășunat alpin.
Pe domeniul Rădăuțiului ajung de la Vășcăuți, după finalizarea adăposturilor, 1.400 capete de cabaline, iepe fătătoare, armăsari pepinieri, armăsari de montă publică, mânji sugari, mânji de un an remonți și cai de serviciu, ce au fost răspândiți pe ferme. Herghelia Rădăuți avea atunci 16 secții, cu centrala la Rădăuți, unde caii erau cazați după rase, sexe și vârstă.
Importanța și însemnătatea Hergheliei Rădăuți este dată și de faptul că, pe lângă prăsilă, aceasta a fost principalul furnizor de cai pentru nevoile armatei și pentru alte herghelii din Austria și Ungaria. În 1860, la Herghelia Rădăuți se creșteau rase și linii de cai precum Gidran, Furioso-Nortstar, Siglavy, Maestoso, Nonius, Samhan, Anaze, Messrour, Abugress, El Bedavi, Sachammar, Turchmen.
Ca fondatori ai materialului cabalin de la Herghelia Rădăuți se consideră trei armăsari: Berberino, de la herghelia contelui Bertlen, precum și doi armăsari pur sânge englez, Hussein și Manachi, din 1802. În 1826 se introduce în herghelie primul armăsar Gidran și primul Siglavy. În anul 1842 se aduc de la Mezohegyes și Babolna (Ungaria) doi armăsari arabi, Shagya și Ell-Bedyv, precum și primul armăsar englez, iar în 1856 se înființează herghelia de huțuli de la Lucina.
În 1869, când hergheliile austriece se separă de cele ale coroanei ungare, Herghelia Rădăuți, ca de altfel toate hergheliile din Austria, trec în subordinea Ministerului Agriculturii.
În 1914, din cauza pericolului invaziei, materialul de prăsilă și personalul austriac au fost evacuate în Austria, pentru ca în 1915, revenind armata austriacă, să revină și personalul auxiliar, iar în iunie 1916 să părăsească din nou Bucovina.