Luna trecută, un grup de rabini a urcat pe o colină întortocheată în inima Vaticanului, trecând pe lângă domul marmorat al Bazilicii Sfântul Petru. S-au apropiat de Casina Pio IV, o vilă patriciană din secolul al XVI-lea, care acum găzduiește Academia Pontificală de Științe. La doar câțiva metri în spate, pe un drum mărginit de palmieri și cactuși dăruiți de biserici din întreaga lume, a venit un grup de imami și academicieni musulmani din Abu Dhabi și Berkeley, California. I-am urmat, martor la această rară întâlnire a minților. Se aflau aici pentru a discuta cu Papa o chestiune importantă: viitorul inteligenței artificiale.
În interiorul vilei, într-o sală pătrată aurită, decorată cu fresce realizate de unii dintre cei mai mari artiști renascentiști și baroci, stăteau lideri reprezentând cele trei religii abrahamice. Erau uniți de preocupările lor.
Întâlnirea a fost pregătită de ani de zile, dar a avut loc chiar în momentul în care restul lumii se trezise la potențialul inteligenței artificiale, datorită succesului viral al chatbotului de internet ChatGPT. Programul este înșelător de simplu: o tehnologie care poate răspunde la întrebările unui utilizator folosind un limbaj natural. Răspunsurile ChatGPT pot cuprinde orice, de la soluții pentru examene de MBA, planuri de afaceri și eseuri feministe despre Frankenstein, scrise în stiluri și voci atât de variate precum cele shakespeariene, pirat sau hip-hop din anii ’90.
Summitul a fost convocat pentru a discuta despre umbrela largă a inteligenței artificiale, inclusiv sistemele de luare a deciziilor, recunoașterea facială și deepfakes. La scurt timp după lansarea ChatGPT, la sfârșitul anului trecut, capcanele unui sistem care imită comunicarea umană au devenit evidente: poate scuipa falsuri și dezinformări, poate amplifica prejudecățile societății în textele pe care le produce, iar dacă îi ocolești gardurile de protecție, așa cum au făcut deja utilizatorii, poate genera conținuturi neplăcute și ilicite. Toate acestea pot fi realizate instantaneu și la scară largă, ajungând la milioane de oameni.
Liderii religioși au convenit să se reunească la Roma din cauza a ceea ce ei consideră a fi o nevoie urgentă de a face din IA o tehnologie care să respecte limitele etice și morale ale lumii umane.
Înainte de întâlnirea cu Papa, trei dintre lideri – arhiepiscopul Vincenzo Paglia, rabinul șef Eliezer Simha Weisz de la Consiliul Marelui Rabinat din Israel și șeicul Abdallah bin Bayyah din Emiratele Arabe Unite, recunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari cercetători în viață în domeniul jurisprudenței islamice – și-au exprimat îngrijorările. Șeicul s-a temut de divizarea societății din cauza dezinformării și de amenințările la adresa demnității umane din cauza problemelor pe care le ridică Big Data în ceea ce privește viața privată. Arhiepiscopul a vorbit despre utilizarea inteligenței artificiale pentru a limita libertatea refugiaților, prin intermediul frontierelor automatizate; rabinul Weisz s-a arătat îngrijorat de faptul că vom uita că nu doar inteligența este ceea ce ne face umani. Spre deosebire de instrumentele tehnologice identitare, fiecare dintre noi este unic, a spus el, animat de ceea ce cei devotați ar putea numi un suflet, care ne deosebește de „orice instrument creat de om”.
Pe o legătură video din Abu Dhabi, șeicul bin Bayyah a întrebat pe cine ar trebui să considerăm responsabili pentru greșelile inteligenței artificiale. Ce se va întâmpla cu comunicarea între umanitate? Cum va afecta inteligența artificială comportamentul nostru? Cum putem evita eșecurile? Ne vom sufoca, a întrebat el în mod poetic, asemenea micului vierme de mătase, în interiorul propriei noastre creații? Lideri din lumea tehnologiei, printre care președintele Microsoft, Brad Smith, și șeful de cercetare al IBM, Dario Gil, au ascultat cu atenție înainte de a răspunde. Inteligența artificială era pe cale să explodeze în conștiința publică și se așteptau ca aceasta, într-un anumit sens, să transcendă experiența umană – dar oamenii trebuie să rămână în centrul proiectării sale.
Spre sfârșitul dimineții, cele trei figuri de referință – șeicul bin Bayyah, mai în vârstă, reprezentat în persoană de fiul său – au semnat un angajament comun alături de companiile de tehnologie, cunoscut sub numele de Apelul de la Roma. Carta propune șase principii etice pe care ar trebui să le respecte toți proiectanții de inteligență artificială, printre care se numără faptul de a face ca sistemele de inteligență artificială să fie explicabile, incluzive, imparțiale, reproductibile și de a cere ca un om să își asume întotdeauna responsabilitatea pentru o decizie facilitată de inteligența artificială.
În timp ce au semnat pactul, în sală s-a făcut liniște. M-am uitat la cei din jurul meu și m-am întrebat dacă, la fel ca mine, își întipăreau acest moment în memorie. Oricare ar fi fost disputele care au făcut ravagii dincolo de această încăpere, am căzut de acord, cel puțin pentru moment, că drepturile oamenilor într-o lume infuzată de inteligență artificială meritau să fie protejate.
Sursa – www.ft.com