Declarațiile Președintelui Traian Băsescu privind deficitul bugetar și acordul cu FMI
În seara zilei de marți, 11 mai, la Palatul Cotroceni, președintele Traian Băsescu a subliniat importanța implementării programului de reducere a cheltuielilor convenit cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Conform estimărilor sale, dacă România respectă acest plan, deficitul bugetar pentru anul în curs va fi de 6,8%. În absența unui acord cu FMI, însă, deficitul ar putea ajunge la 9,1%, echivalentul a aproximativ 11,7 miliarde de euro.
„Dacă ne conformăm programului stabilit împreună cu Fondul pentru diminuarea cheltuielilor publice, vom reuși să menținem un deficit de 6,8% în acest an. De asemenea, pe lângă cele trei miliarde pe care le vom primi până la finalul anului din partea FMI și Uniunii Europene (UE), va trebui să ne împrumutăm diferența necesară până la un total de 8.8 miliarde. Aceasta implică o nevoie suplimentară de aproximativ cinci miliarde de euro”, a explicat Băsescu.
El a adus în discuție dificultățile financiare ce ar apărea fără un acord cu FMI: „Dacă nu am avea sprijin din partea Fondului Monetar Internațional pentru acoperirea deficitului bugetar din acest an am ajunge la o sumă alarmantă – 11.7 miliarde euro.”
Băsescu i-a provocat pe cei care contestau necesitatea unui astfel de acord să explice cum ar putea România să obțină acești bani fără asistență externă: „Îi invit pe toți cei optimiști din politică și mass-media să ne spună cum putem împrumuta această sumă uriașe fără sprijin internațional. Vreau să subliniez că fără aceste fonduri nu am putea continua plățile către angajați și pensionari.”
Președintele a reiterat că încă din campania electorală a avertizat asupra necesității unei reforme profunde în structura statului și gestionarea resurselor financiare: „Nu am promis nimic nerealist în campanie; acum este momentul crucial pentru reducerea cheltuielilor publice. Cu cât întârziem aceste măsuri esențiale, cu atât impactul asupra cetățenilor va fi mai sever.”
Hello! How can I assist you today?
El s-a întrebat retoric cum ar putea România să strângă suma menționată până la sfârșitul anului pentru acoperirea obligațiilor financiare legate de pensii și salarii: „Este o întrebare legitim care trebuie adresată celor ce propun soluții superficiale fără fundament economic.”
Bäsecu consider că există o mișcare intensificată care urmărește destabilizarea situației economice actuale: „Existent mulți indivizi care aspirau la vremurile haotice ale anilor ’90 când au prosperat prin dezordine.” El face apel pentru rigoare și soluții viabile ce pot transforma România într-o țară capabilǎ sǎ-și controleze propriile destine.
În opinia sa personalã despre relația României cu FMI este clar definitã: fie se impune creşterea veniturilor fiscale fie se impune reducerea cheltuielor.
„FMI nu oferǎ ajutoare gratuite; ceea ce propun eu românilor este ca împreunã sǎ depãşim aceste obstacole prin asumarea unor sacrificii colective,” afirmând cӑ nicio formulӑ magicӑ nu poate rezolva problemele economice existente.
De asemenea el atrage atenția asupra riscurilor asociate unei îndatorări excesive care poate limita libertatea decizionala a României: “De aceea insist pe măsurile interne eficiente şi evitarea acumulării unor datorii suplimentare.”