Pe fondul avertismentelor repetate conform cărora Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale ale Uniunii Europene, ONG-uri locale, grupuri civice și personalități publice au decis să-și unească vocile și să se alăture unei inițiative civice pe mai multe niveluri care vizează salvarea pădurilor din jurul Bucureștiului și să contribuie la transformarea Centurii Verzi a orașului în realitate. Aceștia s-au unit sub umbrela unei noi platforme denumite Împreună pentru Centura Verde – un apel la acțiune axat pe soluții pentru a face din capitala României un oraș mai sănătos.
Proiectului, inițiat de Alex Găvan, alpinist de înaltă altitudine și conservaționist, și Florin Stoican, președintele asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești, i s-au alăturat zeci de ONG-uri precum WWF, Greenpeace, Asociația Kogayon, Grupul de Inițiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social Innovation Solutions, Impact Hub Bucharest și Fundația Comunitară București.
În plus, unii dintre ambasadorii proiectului sunt personalități publice cunoscute din diverse domenii, precum Mircea Cărtărescu, Elisabeta Lipă, Charley Ottley, Oana Pellea, Horia Tecău, Cristian Mungiu, Gabriela Szabo, Alexandru Tomescu, Tibi Ușeriu și mulți alții.
În cadrul inițiativei civice „Împreună pentru Centura Verde”, deputații Diana Buzoianu și Oana Cambera au depus un proiect legislativ de modificare a Codului Silvic astfel încât să pună sub protecție întreaga vegetație forestieră din județul Ilfov. Ilfov este județul care înconjoară Bucureștiul și, prin urmare, protejarea pădurilor sale este o cheie de boltă pentru viitoarea Centură Verde a Bucureștiului.
Inițiatorii au lansat o petiție publică prin care cer politicienilor și autorităților să ia măsuri.
Aceștia solicită adoptarea și promulgarea proiectului de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov, un plan integrat al Primăriei Municipiului București și al Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării, includerea Centurii Verzi în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov 2021-2027 și un calendar asumat pentru implementarea Centurii Verzi. Petiția online poate fi citită și susținută prin semnături aici.
„Circumstanțele excepționale, precum cea în care ne aflăm acum, necesită o viziune excepțională și o îndrăzneală excepțională. Și o etică excepțională. Și toate acestea nu pot fi făcute decât animate de o iubire excepțională”, a declarat Alex Găvan, inițiatorul mișcării civice și fondatorul Fundației Alex Găvan.
Conservatorul Florin Stoican, de asemenea, inițiator al proiectului, a declarat: „Nu este o idee bună: „Pădurile periurbane au un rol esențial în asigurarea calității vieții locuitorilor marilor orașe. Ele sunt plămânii verzi ai celor mai poluate zone locuite de oameni, oxigenează aerul și filtrează poluanții, asigură legătura orășenilor cu natura, oferă multiple posibilități de recreere, agrement și educație, protejează zonele locuite, asigură un microclimat plăcut și conservă biodiversitatea. Pentru toate acestea și nu numai, aceste păduri trebuie protejate și utilizate pentru rolul lor predominant social și de mediu și trebuie extinse astfel încât orășenii să beneficieze la maximum de aceste beneficii.”
Care este situația în București?
Bucureștiul se află în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană. Iar poluarea aerului nu înseamnă doar probleme de sănătate pentru locuitorii săi, ci se traduce și într-un cost anual de 6,35 miliarde de euro.
În plus, capitala României se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește spațiul verde pe cap de locuitor. Cu aproximativ 7-9 metri pătrați, orașul este departe de cei 26 de metri pătrați pe care ar trebui să îi aibă, conform legii.
În același timp, pădurile din jurul Bucureștiului sunt sistematic decimate, spun inițiatorii proiectului. „Numai tăierile legale însumează echivalentul a 5.000 de camioane de lemn anual, o cantitate semnificativă având în vedere puținele păduri rămase în județul Ilfov. Potrivit aplicației Inspecției Silvice, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori (581.287) în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și acestea sunt doar tăierile legale”, se arată în comunicat.
Un raport pentru 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică a constatat că, dacă autoritățile și-ar îndeplini obiectivele deja asumate de combatere a poluării, speranța de viață a bucureștenilor ar crește cu patru ani.
Crearea unei centuri verzi și refacerea și protejarea pădurilor din jurul Bucureștiului sunt acțiuni fundamentale pentru un mediu sănătos și pentru lupta împotriva schimbărilor climatice. Green Wedges din Copenhaga (Danemarca), Centura verde metropolitană din Londra (Marea Britanie, unde aproape toate orașele mari au astfel de zone verzi), Green Wedges din Melbourne (Australia), Greenbelt din San Francisco Bay Area (SUA) și Rezervația Biosferei Centura Verde a orașului São Paulo (Brazilia) sunt doar câteva exemple.
„Cea mai mare centură verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810.000 de hectare, care cuprinde atât păduri și zone umede, cât și pășuni și terenuri agricole. Dar poate că cea mai inspirată poveste este, de asemenea, una dintre cele mai vechi și vine de la Viena, unde, în urmă cu o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au devenit conștienți de necesitatea de a păstra spațiile verzi. În acest moment, Wiener Grüngürtel înconjoară orașul aproape în întregime. Un exemplu perfect pentru viitoarea centură verde București-Ilfov”, au declarat inițiatorii campaniei din România.
Sursa – www.romania-insider.com