Raportul economic periodic al Uniunii Europene (EU RER): „Energizarea Europei – Partea 1: Creștere favorabilă incluziunii – Inflația diminuează câștigurile de venit”
După o redresare puternică după declanșarea pandemiei COVID-19, se preconizează că în 2023 creșterea economică în Uniunea Europeană (UE) va încetini brusc, deoarece inflația ridicată și politica monetară tot mai restrictivă frânează activitatea economică. În pofida unei rezistențe considerabile, economia UE se află într-un punct slăbit ca urmare a șirului de crize suprapuse din 2020, care au erodat amortizoarele macroeconomice și au lăsat economia vulnerabilă la șocuri negative suplimentare. Sprijinul politicii fiscale, în viitor, va trebui să fie oportun, orientat, limitat în timp și transparent pentru a sprijini în cele din urmă consolidarea fiscală treptată. Partea 1 a raportului economic periodic al UE (RER) se concentrează pe evoluțiile recente și pe perspectivele și riscurile pe termen scurt.
Această parte analizează tendințele de creștere favorabilă incluziunii în UE în ansamblu și în cele patru regiuni: Europa de Nord (NE), Europa de Sud (SE), Europa de Vest (WE) și Europa Centrală și de Sud-Est (ECE). În funcție de disponibilitatea datelor, se face, de asemenea, un zoom asupra unui set de țări selectate – Bulgaria, Croația, Polonia și România.
Cel mai recent raport economic periodic al Băncii Mondiale privind Uniunea Europeană (EU RER): „Energizing Europe – Part 1: Inclusive Growth – Inflation Chipping Away Income Gains” (Energizarea Europei – Partea 1: Creștere favorabilă incluziunii – Inflația diminuează câștigurile de venit), analizează evoluțiile și perspectivele economice în rândul statelor membre ale UE, cu accent pe incluziune.
Raportul subliniază că se preconizează o decelerare bruscă a creșterii în UE în 2023, deoarece inflația ridicată și efectele acumulate ale politicii monetare restrictive frânează activitatea economică. Deși inflația a dat recent semne de relaxare în multe țări din UE, aceasta rămâne totuși ridicată, în special în unele dintre economiile mai sărace ale UE, pe fondul unei inflații deosebit de ridicate a alimentelor. În pofida sprijinului fiscal actual, impactul negativ al inflației ridicate asupra venitului disponibil real a afectat în mod disproporționat persoanele cele mai sărace din regiune.
„Perspectivele economiei UE rămân dificile”, a declarat Gallina A. Vincelette, director regional al Băncii Mondiale pentru țările UE. „În timp ce creșterea prețurilor afectează pe toată lumea, gospodăriile cu venituri mici sunt afectate cel mai mult, deoarece acestea cheltuiesc o parte cardinală din veniturile lor pentru alimente și energie. Intervențiile de politică specifice și rețelele de siguranță socială sunt importante pentru a-i proteja pe cei săraci și vulnerabili de șocurile economice, cum ar fi actuala criză a costului vieții.”
Deși piața forței de muncă rămâne puternică, cu rate ale șomajului apropiate de minimele record din UE, redresarea ocupării forței de muncă continuă să fie inegală, lăsând în urmă unele grupuri de populație. Ocuparea forței de muncă rămâne sub nivelurile de dinaintea pandemiei pentru lucrătorii cu fracțiune de normă și pentru tineri, precum și pentru cei cu un nivel de educație mai scăzut sau pentru cei care au locuri de muncă mai solicitante din punct de vedere fizic.
Datele sondajelor din România, Croația și Bulgaria arată că gospodăriile se luptă să facă față costului mai ridicat al vieții, în ciuda sprijinului fiscal și a plaselor de siguranță socială. În toate țările analizate, primăvara și vara anului 2022 au fost marcate de o proporție tot mai mare de gospodării care au declarat că le era mai greu să se descurce decât înainte de pandemie.
În România, numărul gospodăriilor care au raportat aproape s-a dublat între primăvara anului 2021 și vara anului 2022, crescând de la 37% la 63%. Această tendință de creștere s-a repetat în Croația (de la 33 la sută la 58 la sută) și în Bulgaria (de la 33 la sută la 46 la sută). Aceste tendințe au continuat probabil și în 2023, alături de presiunile inflaționiste persistente.
Guvernele au continuat să intervină pentru a-și proteja economiile și populația de criza costului vieții, dar măsurile de sprijin au variat considerabil, în funcție de expunerea la efectele colaterale ale invaziei Rusiei în Ucraina și de disponibilitatea amortizoarelor de politici.
Cele mai multe măsuri au fost sub forma unui sprijin al prețurilor fără o țintă precisă, cum ar fi controlul prețurilor și subvențiile, care sunt suboptime, deoarece denaturează semnalele de preț pentru consumatori și producători. Rețelele de siguranță socială sunt vitale pentru protejarea gospodăriilor de diverse riscuri; totuși, aceste programe sunt încă insuficiente pentru a-i sprijini pe cei mai săraci și mai vulnerabili.
Un sprijin fiscal bine direcționat poate, de asemenea, să susțină eforturile de realiniere a cheltuielilor cu veniturile, mai ales în condițiile în care factorii de decizie politică se angajează într-o consolidare fiscală atât de necesară și întârziată. Cu toate acestea, provocarea constă în a se asigura că încetinirea economică nu este exacerbată de eforturile de consolidare fiscală – așa cum s-a întâmplat în urma crizei financiare mondiale.
Țările pot echilibra aceste priorități prin reducerea reducerilor de impozite fără destinație precisă, prin consolidarea administrației fiscale, prin lărgirea bazei de impozitare și prin reducerea subvențiilor pentru combustibilii fosili. Aceste subvenții sunt costisitoare și susțin cererea de surse de energie dăunătoare mediului și cu emisii mari de dioxid de carbon, ceea ce erodează stimulentele pentru conservarea energiei și creează tensiuni cu obiectivele climatice pe termen mai lung. Țările UE vor trebui să își refacă amortizoarele de politică macroeconomică, protejând în același timp persoanele vulnerabile de șocurile viitoare.
Acțiunea regională a Băncii Mondiale în Europa și Asia Centrală (ECA)
Din februarie 2022, Banca Mondială a mobilizat peste 23 de miliarde de dolari în sprijinul financiar acordat Ucrainei, din care peste 20 de miliarde de dolari au fost plătite (la 27 aprilie 2023). Această sumă include 3,4 miliarde de dolari în bilanțul propriu al Băncii Mondiale, iar alte 6,5 miliarde de dolari în bilanțul Băncii Mondiale sunt planificate în următoarele 12 luni.
În urma cutremurelor devastatoare și a replicilor care au avut loc în Türkiye în februarie 2023, Banca Mondială a anunțat imediat o asistență inițială de 1,78 miliarde de dolari pentru a contribui la eforturile de ajutorare și recuperare, iar la 27 februarie, evaluarea rapidă inițială a pagubelor efectuată de Bancă a estimat 34,2 miliarde de dolari în daune fizice directe în Türkiye, echivalentul a 4 % din PIB-ul țării din 2021.
Sursa – www.nineoclock.ro