Cei mai mulți dintre cei care stabilesc ratele de dobândă la Banca Centrală Europeană au făcut presiuni pentru ca aceasta să separe îngrijorarea cu privire la turbulențele din sectorul bancar de eforturile sale de a domoli inflația prin creșterea ratelor dobânzii atunci când s-au întâlnit luna trecută.
Rezultatul reuniunii BCE de luna trecută, care a avut loc la mai puțin de o săptămână de la prăbușirea Silicon Valley Bank și cu doar câteva zile înainte ca Credit Suisse să fie împinsă în brațele rivalului său UBS, a subliniat modul în care preocuparea pentru inflația ridicată a rămas primordială în rândul celor care stabilesc ratele.
Unii dintre factorii de decizie ai BCE au citat „principiul separării” pentru a argumenta că politica monetară ar trebui să fie evaluată independent de riscurile de stabilitate financiară înainte de a insista asupra unei creșteri a ratei de jumătate de punct procentual așteptate pe scară largă, potrivit relatării ședinței din 16 martie publicate joi.
„Cu excepția cazului în care situația s-a deteriorat semnificativ, este puțin probabil ca tensiunile de pe piața financiară să modifice în mod fundamental evaluarea Consiliului guvernatorilor cu privire la perspectivele inflației”, a declarat BCE. „Având în vedere riscul unei dinamici persistente a inflației, politica monetară a BCE trebuia să fie, de asemenea, persistentă.”
De atunci, mai mulți membri ai consiliului de guvernare al BCE, care stabilește rata dobânzii, au declarat că se așteaptă ca acesta să continue să crească ratele la următoarea ședință din 4 mai, adăugând în același timp că ar putea încetini ritmul la o creștere de un sfert de punct procentual, în funcție de datele care vor fi prezentate în următoarele două săptămâni.
De asemenea, la reuniunea din martie, mai mulți membri ai consiliului au fost sceptici în legătură cu faptul că previziunile sale privind scăderea constantă a inflației în următorii ani erau prea optimiste. Unii au spus că previziunile sale privind creșterea prețurilor să scadă de la o medie de 5,3% în acest an la 2,1% în 2025 „a dat impresia unei „dezinflații imaculate””.
Factori de risc
Cei care se îndoiesc au subliniat cifrele de inflație peste estimări în februarie și au spus că „întărirea creșterii salariilor a fost în concordanță cu efectele de runda a doua care au început deja”. Aceștia au citat mai mulți „factori de risc” care ar putea menține inflația la un nivel ridicat, inclusiv politica fiscală generoasă a statelor membre ale zonei euro, care întărește argumentele pentru mai multe creșteri ale ratelor.
După reuniunea de luna trecută, președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat că nu există „niciun compromis” între obiectivele sale de menținere a stabilității financiare și creșterea ratelor pentru a reduce inflația. Ea a mai spus că este probabil ca ratele să crească dacă prognoza de bază a BCE privind inflația nu va fi afectată de tulburările din sectorul bancar.
Printre cei 26 de membri ai consiliului au existat câțiva disidenți, care au cerut o pauză în creșterea ratelor pentru a evalua impactul problemelor din sectorul bancar.
Aceștia au susținut că „riscurile de a nu majora ratele, dacă tensiunile se dovedesc a fi de scurtă durată, au fost evaluate ca fiind mult mai puțin severe decât riscurile asociate cu creșterea ratelor într-o criză persistentă”. Însă aceștia au fost depășiți numeric de cei care doreau creșterea ratelor.
Falimentele bancare
Andrew Kenningham, economist la grupul de cercetare Capital Economics, a declarat că relatarea BCE despre ședința din martie „confirmă faptul că doar turbulențele din sectorul bancar au fost cele care au descurajat factorii de decizie politică să semnaleze că vor urma noi creșteri ale ratelor”. El a adăugat că, întrucât falimentele bancare „s-au atenuat”, BCE va continua să majoreze ratele, prognozând o creștere a ratei de depozit de la 3% la un vârf de 4% în următoarele luni.
Isabel Schnabel, un membru al comitetului executiv al BCE, a declarat miercuri, într-un discurs, că complexitatea suplimentară creată de tumultul bancar recent a făcut imposibil pentru ea să spună ce va face la întâlnirile viitoare.
Dar Schnabel a prezentat date care arată că „dinamica inflației rămâne ridicată pentru toate componentele, cu excepția energiei” și că recentele falimente bancare au afectat piețele financiare din SUA mai puternic decât cele din zona euro, în timp ce politica fiscală a devenit mai expansionistă în zona euro decât în SUA – evoluții care probabil vor favoriza noi creșteri ale ratei BCE.
Sursa – www.ft.com