Mureş: În zona Gâmbuţ-Ozd-Petrilaca există cea mai mare necropolă agatârşă din Europa, susţin localnicii

Legendele agatârșilor din Mureș: între mit și realitate

O poveste transmisă din generație în generație

În satele Gâmbuț, Ozd și Petrilaca din județul Mureș, localnicii au păstrat vie o legendă despre o populație bogată, cunoscută sub numele de agatârși. Acești oameni erau renumiți pentru abilitățile lor în prelucrarea aurului și se spune că își decorau pielea cu picturi strălucitoare. Conform tradiției, zona ar adăposti cea mai mare necropolă a acestora din Europa, având forma unui amfiteatru ce se întinde pe dealurile satelor menționate.

Descoperiri arheologice contradictorii

Cu toate acestea, cercetările arheologice recente contestă parțial această legendă. Specialiștii au identificat o necropolă cu 16 morminte în zonă, considerată semnificativă dar nu cea mai mare din Transilvania. De asemenea, au fost găsite artefacte atribuite populației scito-iraniene datând din secolele VI-V î.Hr., denumită uneori agatârșe. Totuși, nu s-au descoperit obiecte de valoare care să susțină mitul bogăției acestei comunități.

Agatârșii și dispariția lor istorică

Localnicii susțin că agatârșii au fost prezenți până la apariția creștinismului care ar fi avut un interes în ștergerea urmelor lor istorice. Arheologii afirmă însă că după perioada scito-iranianilor nu există dovezi ale continuităților culturale timp de aproximativ 100 de ani până la sosirea celților în Transilvania.

Ioan Astaluş, artist originar din Gâmbuț, explicitează complexitatea legendei: „Agatârșii erau considerați una dintre cele mai bogate populații proto-dacice înainte ca triburile de daci să devină independente.” El subliniază faptul că acești meșteșugari erau esențiali pentru societatea romanizată datorită abilităților lor artisanale.

Confuzia între triburi

Astaluş atrage atenția asupra confuziilor frecvente dintre geți și daci sau între agatârși și daci. El argumentează că aceste grupuri sunt distincte dar fac parte din aceeași familie lingvistic-culturală: „Diviziunea muncii era atât de bine structurată încât fiecare trib avea rolul său specific.”

În concluzie, legenda agatârșilor rămâne un subiect fascinant ce îmbină mitologia localnicilor cu realitățile istorice descoperite prin cercetări arheologice riguroase.

Descoperiri Arheologice Remarcabile în Județul Mureș: Necropola Agatârșilor

O necropolă de proporții europene

În județul Mureș, în zona Gâmbuț-Ozd-Petrilaca, se află cea mai mare necropolă agatârșă din Europa. Aceasta se prezintă sub forma unui amfiteatru imens, cu un diametru de aproape 12 kilometri. Potrivit specialiștilor, pe terasele acestui amfiteatru au existat așezări unde triburile agatârșe își desfăceau activitățile.

Săpături arheologice și descoperiri valoroase

Locuitorii satelor din apropiere povestesc despre săpături arheologice realizate după Primul Război Mondial, care au dus la descoperirea unor ziduri de incintă și a diverselor artefacte, inclusiv obiecte din aur. Aceste descoperiri sunt considerate semnificative pentru istoria regiunii.

Ioan Astăluș, un cunoscut cercetător al zonei, subliniază că dovezile sugerează o comunitate stabilită în această regiune cu aproximativ 2000 de ani înainte de Hristos. El afirmă că aceste triburi nu erau migratoare și că au lăsat în urmă structuri durabile care indicau o viață comunitară pașnică.

Scurt istoric al săpaturilor anterioare

În perioada ocupației horthyste, s-au efectuat săpături sistematice în zonă. Muncitorii angajați proveneau din alte localități și erau aduși temporar pentru a lucra pe șantier. Un incident relatat de un martor ocular sugerează că unele dintre aceste lucrări au fost marcate de controverse legate de descoperirile valoroase făcute acolo.

Astfel, un paznic a observat vase din aur într-un cort folosit de arheologi; ulterior însă șantierul a fost abandonat brusc fără explicații clare.

Importanța civilizației agatârțe

Cercetările recente sugerează că civilizația agatârță merită o atenție sporită datorită influenței sale asupra tehnicilor meșteșugului european timpuriu. Ioan Astăluș menționează legătura dintre artizanii agatârși și tradițiile bavareze contemporane.

Nicoleta Man, șefa secției Arheologie la Muzeul Județean Mureș, completează informațiile prin precizarea că termenul „agatârși” provine din scrierile lui Herodot și se refera la o populație scito-iraniană care s-a stabilit temporar în Transilvania între secolele VI-V î.Hr., dar despre care nu există suficiente date privind migrarea sau asimilarea ulterioară.

Concluzie

Necropola agatârșa reprezintă nu doar o comoară arheologicǎ pentru județul Mureş ci şi un punct important pentru studiile istorice ale regiunii Transilvania. Continuarea cercetării acestor situri poate oferi noi perspective asupra vieții sociale și culturale ale acestor triburi antice.

Descoperiri Arheologice Importante în Județul Mureș: Necropola de la Ozd

Morminte scitice identificate în cadrul săpăturilor recente

În județul Mureș, cercetările arheologice au scos la iveală o necropolă semnificativă, datând din perioada scitică. Aceasta include 16 morminte de înhumație plane, dispuse în gropi rectangulare, unde au fost găsite rămășițele bărbaților, femeilor și copiilor. Analiza materialului funerar a permis clasificarea acestei necropole ca fiind specifică populației sciților.

Artefacte descoperite și caracteristici ale culturii scitice

Printre artefactele găsite se numără vase mari bitronconice, cești cu toartă supraînălțată și diverse tipuri de căni. De asemenea, au fost descoperite bijuterii precum inele de tâmplă, cercei și brățări spirale. Arheologul Nicoleta Man a subliniat preferința sciților pentru mărgelele din chihlimbar sau sticlă.

Un alt element distinctiv al culturii scitice este reprezentat de pumnalele akinakes și oglinzile din bronz utilizate exclusiv de această populație. Man a afirmat că nu există nicio îndoială cu privire la apartenența acestor descoperiri la cultura scitică.

Context istoric și perspective asupra cercetării arheologice

Necropola de la Ozd este considerată una dintre cele mai mari din zonă, având un număr semnificativ de morminte comparativ cu alte situri similare care conțin sub 20 de morminte fiecare. Această situație reflectează stilul nomad al sciților care nu au lăsat urme durabile ale așezării lor.

De asemenea, se discută despre abilitățile meșteșugurilor sciților în prelucrarea fierului încă din perioada Halstad. În ciuda numeroaselor obiecte metalice prețioase atribuite acestora pe teritoriul României – aproximativ 15 – cercetările sistematizate sunt limitate datorită lipsei fondurilor.

Primele săpături arheologice efectuate la Ozd datează din anii 1938-1939; ulterior acestea au fost suspendate temporar din cauza resurselor financiare insuficiente. Deși localnicii menționează legende despre agatârși în zonă, până acum nu s-au alocat fonduri pentru investigații extinse în regiunile Gâmbuț, Ozd și Petrilaca.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyCamioanele intră sub restricții în tot Bucureștiul. Accesul fără autorizație aduce amenzi de 10.000 de leiBravonetIulius Town Timișoara oferă 300 de pachete pe zi studenților, până pe 14 octombrieLylaUn medicament pentru epilepsie ar putea ajuta la repararea cartilajului în osteoartrită, arată teste precliniceRevista IoanaCum introduci varza murată în alimentație dacă ai digestia sensibilă și când e nevoie de prudențăNews24Adrian Chiriac trece evaluarea pentru contencios la instanța supremă după o carieră exclusiv penalăDolce SportMarius Niculae explică întâlnirea cu Nicu Gheară din deplasarea încheiată cu 1-7 în Spania