Titlu: Amendamentele la Codul Penal, o provocare pentru lupta anticorupție în România
Subtitlu: Raportul MCV subliniază progresele, dar și îngrijorările legate de independența justiției
Un oficial al Uniunii Europene a declarat luni, la Bruxelles, că amendamentele adoptate în decembrie 2013 la Codul Penal au generat îngrijorări semnificative, reprezentând o provocare majoră pentru cadrul legal destinat combaterii corupției. Aceste observații sunt incluse într-un raport ce va fi publicat miercuri și care analizează progresele României în domeniul justiției și al integrității.
Progrese recunoscute în instituțiile-cheie
Documentul de aproximativ 40 de pagini evidențiază totuși că România a realizat avansuri notabile față de raportul anterior, mai ales în ceea ce privește funcționarea instituțiilor esențiale. De asemenea, se menționează că schimbările legislative au fost orientate pozitiv datorită unei colaborări eficiente între București și Bruxelles, facilitate de un climat politic mai stabil din primăvara anului 2013.
Îngrijorări persistente privind independența justiției
Raportul subliniază însă că temerile Comisiei Europene referitoare la independența sistemului judiciar rămân actuale. Există numeroase exemple care indică rezistență față de măsurile anticorupție atât pe plan politic cât și administrativ. Chiar dacă Curtea Constituțională a declarat unele dintre amendamente ca fiind neconstituționale, impactul acestora asupra regimului juridic va fi un punct central al evaluării MCV.
Proceduri mixte pentru numirile din justiție
Referitor la procedurile de numire a șefilor Parchetului General și DNA-ului (Direcția Națională Anticorupție), raportul descrie o situație mixtă. Unele dintre aceste procese s-au desfășurat într-o manieră transparentă și bazată pe merite, însă alte cazuri au stârnit critici din cauza influenței politice implicate.
Campanii media împotriva sistemului judiciar
Un alt aspect abordat este problema campaniilor mediatice desfășurate împotriva sistemului judiciar românesc. Raportul menționează atacurile venite atât din partea presei cât și a politicienilor asupra instanțelor judiciare. Deși dezbaterile sunt considerate normale într-o democrație sănătoasă, documentul atrage atenția asupra practicilor neetice care pot afecta credibilitatea acestui sistem.
În concluzie, noul statut al parlamentarilor și Codul de Conduită nu au adus modificări semnificative în modul cum Parlamentul reacționează la problemele legate de integritate.
Data viitoare când va fi prezentat un raport MCV nu este încă stabilită; aceasta urmează să fie decisă după formarea noii Comisii Europene post-alegeri europene previzionate pentru anul curent. Se estimează ca următorul document să fie disponibil după aproximativ un an.