Centrala Cernavodă oprește un reactor până pe 4 august; România acoperă deficitul de 1.293 MW prin importuri

Față de contribuția de 22,44% din producția națională văzută pe 27 iulie, sistemul pierde de luni o parte relevantă din sursa nucleară internă într-o săptămână în care vârful de consum este estimat la 7.300 MW, iar producția internă la doar 4.000-4.300 MW. Diferența dintre consumul de vârf și producția internă indică o dependență mai mare de fluxurile transfrontaliere exact în intervalul în care una dintre cele două unități de la Cernavodă este retrasă preventiv.

Miza economică este directă. Energia nucleară este înlocuită, temporar, cu energie din import, ceea ce înseamnă cost suplimentar pentru balanța comercială energetică și o expunere mai mare la prețurile regionale într-o perioadă de consum ridicat. Ministerul Energiei susține că nu va exista impact asupra consumatorilor casnici, însă pentru piață, mixul de aprovizionare devine mai dependent de disponibilitatea externă.

La acest prag, centrala aplică procedurile pentru secetă severă ca să protejeze sistemele de răcire. O avarie la o pompă ar aduce reparații complexe, cu o durată estimată de la câteva luni până la un an, ceea ce mută discuția dinspre o oprire de câteva zile spre un risc operațional mult mai costisitor.

Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica, a explicat rațiunea tehnică a deciziei.

„Unitatea 1 va fi oprită controlat din cauza nivelului foarte scăzut, fără precedent, al Dunării, cauzat de seceta severă, în baza procedurilor centralei aplicabile în situații de seceta severă.”

Nuclearelectrica, companie controlată în proporție de 82,49% de statul român prin Ministerul Energiei, asigură în mod normal aproximativ o cincime din producția de energie a României. Din acest motiv, orice reducere de capacitate la Cernavodă are efect sistemic, nu marginal, iar pierderea unei unități mută presiunea pe celelalte surse interne și pe importuri.

Seceta mută riscul din centrală în piața de energie

Oficialii Nuclearelectrica au arătat, cum relatează Mediafax, că oprirea unei unități face parte din setul de măsuri de siguranță atunci când parametrii asociați nivelului scăzut al Dunării se apropie de limitele admise de exploatare. Compania nu a clarificat pragul exact la care ar fi necesară și oprirea Unității 2, însă a transmis că procedurile permit inclusiv un asemenea pas dacă situația nu se modifică.

„În situația în care anumiți parametri asociați nivelului scăzut al Dunării se apropie de limitele de exploatare admise, cu respectarea procedurilor și standardelor de securitate nucleară, experții centralei nucleare aplică măsurile operaționale necesare pentru menținerea marjelor de siguranță, inclusiv decizia de a opri o unitate sau chiar ambele dacă situația actuală nu se modifică.”

Din perspectivă financiară, mesajul relevant pentru companii este altul: seceta severă devine un risc operațional pentru infrastructura critică, iar costul nu rămâne în incinta centralei. El se mută în costul de achiziție al energiei lipsă, în volatilitatea pieței și în necesarul de echilibrare al sistemului. Ministerul Finanțelor a lansat recent titlurile Fidelis, dar chiar și cu dobânzi de până la 7,55%, stabilitatea energetică rămâne o prioritate majoră.

Acest episod apare în paralel cu intrarea în exploatare comercială a unor noi capacități de 324 MW, dintre care 176 MW în stocare și 148 MW din surse fotovoltaice și eoliene. Raportat la producția totală a țării de 5.765 MW din seara de 27 iulie, acest pachet reprezintă echivalentul a puțin peste 5% din nivelul de atunci, insuficient pentru a substitui singur pierderea unei unități nucleare, dar relevant pentru flexibilitatea sistemului. Alți 990 MW se află în diverse faze de avizare.

Contextul politicii publice merge în aceeași direcție. Guvernul a aprobat o schemă de ajutor de stat finanțată din Fondul pentru Modernizare, de până la 15 milioane de euro per proiect, destinată investițiilor companiilor românești în capacități de stocare a energiei electrice în baterii. Datele pun într-o lumină mai concretă această decizie: când producția de bază scade dintr-un motiv climatic, capacitățile de stocare și sursele regenerabile noi nu elimină dependența de importuri, dar pot reduce presiunea pe echilibrarea sistemului și pe achiziția de energie din exterior. Cheltuielile consumatorilor britanici rămân moderate, semnalând prudență și în contextul energetic.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaDiabetul și hipertensiunea în sarcină, legate de diferențe în creierul fătului. Ce arată studiulRevista IoanaVarza murată poate ajuta digestia, dar sarea din rețetă contează. Ce beneficii areNews24Dunărea a coborât marți la 1.250 de metri cubi pe secundă, cel mai mic debit măsurat vreodatăDolce SportMartin Fenin spune că bea trei sticle de vodcă pe zi și consumă ocazional droguriGetPonyTollRO înlocuiește rovinieta pentru camioanele de peste 3,5 tone de la 1 octombrie 2026BravonetPrințul Harry și Meghan Markle și-au retras copiii de la școală după două zile din motive de securitate