Ordinea economică mondială nu se stabilizează, ci alunecă spre o dezordine generalizată, unde instabilitatea devine noua normalitate. Acesta este avertismentul lansat de Eswar S. Prasad, profesor de politică comercială și economie la prestigioasa Universitate Cornell din SUA.
Analiza sa, publicată de promarket.org, este un fragment din cartea sa „The Doom Loop: Why the World Economic Order Is Spiraling into Disorder” (Ciclul fatal: de ce ordinea economică mondială se îndreaptă spre haos). Prasad argumentează că principiile economice de bază nu se mai aplică în peisajul geopolitic actual, iar forțele care ar trebui să aducă echilibru, de fapt, adâncesc diviziunile.
De la Uber la Google: Când concurența devine un pericol
Pentru a-și ilustra punctul de vedere, profesorul folosește exemple din lumea tehnologiei. El laudă modelul de succes al Uber, care a revoluționat industria transportului. „Tehnologia Uber de a pune în contact persoanele care caută transport cu persoanele dispuse să le ofere acest lucru a fost remarcabilă, dar concurența este cea care a obligat compania să evolueze”.
Prasad subliniază că rivalitatea directă aduce beneficii clare consumatorilor. „Concurența Uber cu Lyft și cu alte aplicații de ride-sharing din diferite țări menține prețurile scăzute pentru pasageri și obligă aceste companii să inoveze continuu și să gestioneze costurile”, explică economistul. În contrast, o poziție dominantă poate fi dăunătoare. El arată că „dominația Google ca motor de căutare și pentru alte servicii îi conferă, fără îndoială, o putere nejustificată, care nu este în interesul consumatorilor”.
Avantajele neașteptate ale unei lumi unipolare
Economistul extinde această logică în arena geopolitică, unde regulile sunt diferite. „Logica care stă la baza acestei idei – că puterea concentrată în mâinile unui singur om sau ale câtorva este mai puțin benefică pentru societate decât un sistem în care puterea este împărțită între mai mulți – este forța motrice din spatele principiilor democratice la care Occidentul ține atât de mult. Totuși, o lume unipolară nu este lipsită de avantaje”, explică el.
Potrivit lui Prasad, un singur lider global poate asigura stabilitatea, chiar dacă modelul nu este perfect. „O putere hegemonică dispusă să-și exercite leadershipul (să conducă, n.r.) și să-și folosească influența pentru a menține un sistem bazat pe reguli poate contribui la stabilitate. În cea mai mare parte a perioadei de după cel de-al Doilea Război Mondial, Statele Unite au acceptat de bunăvoie acest rol, dar abordarea lor agresivă în menținerea ordinii a atras critici legitime”, afirmă profesorul.
Teoria eșuată a lumii multipolare
Trecerea către o lume multipolară, cu noi puteri precum China și India, ar fi trebuit teoretic să aducă mai mult echilibru. „Trecerea de la o lume unipolară, în care Statele Unite și aliații săi occidentali domină în toate domeniile concurenței și influenței globale, la una în care noi puteri, precum China și India, își afirmă prezența, ar trebui să ofere oportunități pentru o mai mare stabilitate, întrucât țările își folosesc puterea în mod constructiv, de teama de a-și pierde influența. Cel puțin, aceasta este teoria. Realitatea se dovedește a fi destul de diferită”, explică Prasad.
În practică, intensificarea competiției pentru supremație globală „alimentează destabilizarea și tribalismul, pe măsură ce lumea se îndreaptă către o nouă ordine în care instabilitatea pare a fi ceva obișnuit”. El respinge ideea că turbulențele actuale sunt doar o fază de tranziție. „Unii ar putea găsi alinare în speranța că această agitație este pur și simplu rezultatul adaptării lumii la o reconfigurare a puterii economice și financiare și că, în cele din urmă, lucrurile se vor stabiliza într-un echilibru nou și mai stabil. Totuși, nu este cazul. De fapt, susțin că forțele care ar trebui să împingă lumea către echilibru adâncesc diviziunile și incită la dezordine, în loc să favorizeze stabilitatea”.
Cum tensiunile geopolitice reconfigurează economia
Efectele acestei noi ordini sunt deja vizibile. Companiile americane au început să se retragă din China din cauza ostilității guvernului de la Beijing, în timp ce firmele chineze, precum TikTok, sunt supuse unui control strict în SUA. Această reorientare depășește relația SUA-China. „Mai mult, nu doar companiile americane și chineze își schimbă comportamentul în fața ostilității crescânde cu care se confruntă în țările celeilalte părți. Comerțul mondial cu bunuri intermediare, produse de consum finale și chiar tehnologie este în curs de reorganizare, întrucât firmele caută să-și gestioneze lanțurile de aprovizionare prin țări mai prietenoase, care au stabilit relații mai bune cu țările lor de origine. Fluxurile de capital financiar se reorientează în mod similar, în conformitate cu fisurile geopolitice, adâncind mai degrabă decât punând capăt acestor fracturi”, explică el.
Prasad amintește că globalizarea a adus beneficii clare în trecut. „Globalizarea, expansiunea comerțului internațional și a fluxurilor financiare, care au luat avânt la mijlocul anilor 1980, au adus multe beneficii”. Aceasta a creat o viziune optimistă. „Țările vedeau un viitor de prosperitate comună, cu îmbunătățirea nivelului de trai, care nu numai că susținea trecerea către societăți deschise și democratice, dar le oferea și liderilor politici un motiv pentru a reduce tensiunile geopolitice care ar fi putut dăuna integrării economice și financiare”. Acum, însă, legăturile dintre economie și geopolitică devin distructive, alimentate de lideri populiști ostili globalizării. „Prin urmare, perspectivele unei lumi multipolare creează noi pericole, în loc să le înlăture pe cele vechi.Forțele care ar trebui să promoveze stabilitatea, susțin eu, au fost pervertite și au devenit instrumente de instabilitate. În loc să ne aflăm într-o fază tranzitorie către un sistem mai calm și mai ordonat, ne regăsim într-o lume nouă profund tulburată, în care destabilizarea a devenit norma”, conchide profesorul.
Sursa: Hotnews
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportFCSB a ratat aducerea lui Nsimba în schimbul lui Boutoutaou și a 1,2 milioane de euro, spune Becali
GetPonyBrego estimează valori de revânzare cu până la 6,4% mai mici pentru electricele de lux analizate
BravonetJon Stewart își prelungește contractul la „The Daily Show” până la sfârșitul lui 2028
LylaCum începi să alergi la o vârstă mai înaintată și de ce să adaugi doar câțiva kilometri pe săptămână
Revista IoanaCând durerile de burtă cer un consult. Cele 8 semne de alarmă și situațiile în care ai nevoie de urgență
News24Protestele față de prețuri și serviciile publice au adus mii de europeni în stradă
