ÎCCJ validează acțiunile în instanță pentru efectele vaccinării anti-COVID și admite invocarea răspunderii statului

ÎCCJ a stabilit explicit că o persoană care pretinde un prejudiciu după vaccinarea împotriva COVID-19 poate urmări repararea pagubei atât în baza legii speciale privind răspunderea pentru produse cu defecte, cât și în temeiul de drept comun al răspunderii delictuale pentru fapta proprie.

ÎCCJ validează acțiunile în instanță pentru efectele vaccinării anti-COVID

Miezul Deciziei nr. 525 din 18 martie 2025, publicată în octombrie 2025, este că regimul special din Legea nr. 240/2004 nu blochează demersuri întemeiate pe art. 1349 și art. 1357 Cod civil atunci când reclamantul indică și conduite culpabile ale altor persoane decât producătorul. Înalta Curte a respins recursurile Ministerului Sănătății și ale Statului Român prin Ministerul Finanțelor, menținând hotărârea instanței de apel care a impus analizarea excepțiilor lipsei calității procesuale pasive și prin prisma temeiului delictual invocat în subsidiar.

Pornind de la art. 9 din Legea nr. 240/2004, care consacră caracterul neexclusiv al răspunderii pentru produse și permite alternativa ori cumulul cu răspunderea contractuală sau extracontractuală, Curtea a arătat că simpla împrejurare că litigiul privește un „produs” nu impune ignorarea pretinselor fapte ori omisiuni atribuite altor entități, ce pot fi analizate în cadrul răspunderii delictuale de drept comun. În consecință, legitimarea procesuală pasivă a pârâților chemați pentru fapte proprii nu poate fi respinsă doar pentru existența regimului special al producătorului.

ÎCCJ a reținut, totodată, că trimiterea la Strategia Națională de Vaccinare aprobată prin H.G. nr. 1031/2020 este nerelevantă pentru problema calității procesuale pasive, care vizează doar identitatea dintre pârât și subiectul pasiv al raportului litigios; aspectele de fond – existența faptei ilicite, vinovăția și legătura de cauzalitate – rămân pentru rejudecare.

Contextul cauzei

Acțiunea a fost depusă la 25 mai 2023 pe rolul Tribunalului Sălaj de reclamanta A., care a cerut daune morale de 100.000 de euro și o prestație lunară pentru prejudiciu viitor, invocând o tromboză apărută după vaccinarea anti-COVID-19 cu un produs al societății B., lotul ABV2856, administrat la 2 martie 2021. Au fost chemați în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, Guvernul României și B. S.R.L., iar temeiul juridic a combinat Legea nr. 240/2004 cu art. 1349 și 1357 Cod civil privind răspunderea pentru fapta proprie. Instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive pentru toți pârâții și a respins acțiunea ca îndreptată împotriva unor persoane fără legitimare pasivă.

Curtea de Apel Cluj a schimbat soluția, a respins excepțiile de lipsă a calității procesuale pasive pentru Stat, Ministerul Sănătății și Guvern și a trimis cauza la rejudecare pe fond, menținând restul dispozițiilor. Ministerul Sănătății și Statul Român au declarat recurs, susținând că regimul special al răspunderii producătorului exclude examinarea răspunderii delictuale și că împrejurările de sănătate publică nu le conferă calitate procesuală pasivă. Înalta Curte a respins criticile, subliniind obligația instanței de apel de a se raporta și la temeiul delictual atunci când acesta este invocat în subsidiar.

Cu privire la motivul de nemotivare, ÎCCJ a constatat că decizia de apel a răspuns punctual argumentelor și a arătat că recurenții nu au indicat prevederi materiale concrete încălcate, nici mecanismul juridic al pretinsei încălcări, astfel că nu sunt incidente cazurile de casare invocate.

Considerentele-cheie

Pivotul raționamentului îl reprezintă interpretarea art. 9 din Legea nr. 240/2004: aplicarea legii speciale nu exclude cereri întemeiate pe răspunderea civilă de drept comun. Pe acest fundament,

Înalta Curte a confirmat abordarea instanței de apel, care a examinat excepția lipsei calității procesuale pasive nu doar prin prisma răspunderii pentru produse, ci și din perspectiva faptei proprii pretins delictuale a autorităților chemate în judecată. În această logică, instanța a reafirmat că analiza calității procesuale pasive este o problemă de procedură privind părțile raportului litigios, distinctă de verificările pe fond.

Relevanța cadrului normativ pandemic a fost delimitată: împrejurarea că distribuirea și vaccinarea s-au desfășurat în baza unei strategii guvernamentale nu poate, de plano, să neutralizeze posibilitatea verificării unei omisiuni culpabile, precum nerespectarea obligației de a retrage un anumit lot din circuit. Aceste susțineri țin de fondul pretențiilor, unde vor fi analizate prin probe, nu de o barieră procesuală preliminară.

Prin respingerea recursurilor, ÎCCJ a consolidat obligația instanțelor de a evita soluții formaliste care ar împiedica accesul la o judecată efectivă pe fond în spețe în care coexistă un regim special de răspundere și dreptul comun delictual.

Efecte în practică și asupra drepturilor

Pentru practică, hotărârea trasează un standard de analiză în litigiile privind produse cu defecte: atunci când sunt invocate în mod articulat, atât regimul special, cât și temeiurile delictuale de drept comun trebuie luate în considerare la filtrul excepțiilor procesuale. Instanțele nu pot exclude ab initio răspunderea delictuală pe motivul existenței legii speciale, iar chestiunile de fond nu pot fi anticipate prin soluții pe legitimare pasivă.

Pentru cetățeni, soluția întărește efectivitatea dreptului la un remediu și a accesului la justiție, garantând că posibile conduite culpabile ale autorităților sau altor persoane, diferite de producător, pot fi examinate în procedură contradictorie. În cauze similare, reclamanții pot structura acțiuni duale – special și de drept comun – fără riscul ca unul dintre temeiuri să fie ignorat la prima barieră procesuală.

Concret, dosarul se întoarce la Tribunalul Sălaj pentru rejudecarea pe fond a pretențiilor împotriva Statului Român prin Ministerul Finanțelor, Ministerului Sănătății și Guvernului României, cu administrarea probelor privind existența faptei ilicite, vinovăția, legătura de cauzalitate și întinderea prejudiciului. Direcția trasată de ÎCCJ nu anticipează soluția pe fond, dar obligă la o examinare substanțială a ambelor paliere de răspundere, în acord cu principiile protecției efective a drepturilor.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaMAE avertizează că la Aeroportul Charleroi sunt anunțate greve nocturne până pe 10 octombrie 2026News24Horoscop 16 septembrie 2026. Berbec și Taur pun ordine în bani și planuriDolce SportRayo Vallecano a trecut cu 2-1 de Espanyol, iar Andrei Rațiu a dus tot meciulGetPonyKia a lansat în România noul Seltos, SUV-ul dintre XCeed și SportageBravonetEd Sheeran spune că promotorul l-a scos pe Macklemore din turneu, nu elLylaCum poți păstra gentilețea fără să îți anulezi nevoile, limitele și respectul față de tine