Actualitate

Meteorologii avertizeaza asupra unui posibil vortex polar in martie 2026

Meteorologii avertizeaza asupra unui posibil vortex polar in martie 2026

Când toată lumea se pregătește de mărțișor și ghiocei, un fenomen rar se petrece la 30 de kilometri deasupra Polului Nord și amenință să ne strice planurile de primăvară. O încălzire stratosferică bruscă, un eveniment atipic pentru începutul lunii martie, pune pe jar meteorologii din întreaga lume. Acest șoc termic deasupra Arcticii ar putea slăbi sau chiar rupe faimosul vortex polar, lăsând aerul înghețat să se reverse spre sud, direct peste Europa. Articolul de față explică ce înseamnă acest fenomen, ce s-a întâmplat în trecut în situații similare și ce prognoze există deja pentru România.

Ce este încălzirea stratosferică și de ce ne afectează

În centrele climatologice de la Berlin la Tokyo, ecranele afișează o anomalie. La 30 de kilometri altitudine, în stratosferă, temperaturile deasupra Polului Nord cresc vertiginos, cu 30 până la 50 de grade Celsius în doar câteva zile. Acest fenomen, numit „încălzire stratosferică bruscă” (SSW), este ca o undă de șoc pentru atmosfera superioară. Acolo sus, un vârtej de vânturi extrem de reci, cunoscut drept vortexul polar, se rotește ca un titirez uriaș, menținând aerul polar captiv deasupra Arcticii. Încălzirea bruscă face ca acest titirez să se clatine, să încetinească sau chiar să se rupă în bucăți.

Problema? Ceea ce se întâmplă sus nu rămâne sus. Efectele acestei perturbări coboară încet, ca într-un efect de domino, pe parcursul a două până la șase săptămâni. Vârtejul slăbit din stratosferă influențează jet stream-ul, acel râu de aer de la altitudini mai joase care dirijează furtunile și fronturile atmosferice. Un jet stream deformat permite maselor de aer arctic să pătrundă mult mai la sud decât în mod normal, aducând iarna înapoi exact când ne așteptăm mai puțin.

Un meteorolog senior de la un centru european a pus punctul pe i pentru publicația NihonSun.com:

„Oamenii aud ‘încălzire’ și se liniștesc. Dar o încălzire stratosferică puternică la final de iarnă poate, de fapt, să crească șansele unor valuri de frig acolo unde trăiesc milioane de oameni. Căldura este deasupra capetelor noastre – consecințele sunt la nivelul solului.”

Amintirea „Bestiei din Est” și riscul unui scenariu similar

Nu este un scenariu pur teoretic. Mulți europeni își amintesc de finalul lunii februarie 2018, când o încălzire stratosferică similară a spulberat vortexul polar. Câteva săptămâni mai târziu, un val de frig siberian, botezat „The Beast from the East” (Bestia din Est), a înghețat continentul, aducând ninsori abundente și temperaturi extreme în zone neobișnuite cu așa ceva. Actualul eveniment se dezvoltă într-un moment și mai ciudat: la granița dintre iarnă și primăvară, când prognozele sezoniere indicau deja o tendință de încălzire.

Diferența majoră este că, de data aceasta, evenimentul se produce mai târziu, ceea ce face prognozele și mai incerte. În loc de o trecere lină spre primăvară, luna următoare s-ar putea transforma într-o adevărată luptă de uzură între cele două anotimpuri. Șansele ca mase de aer rece să ajungă în latitudinile medii, inclusiv în Europa Centrală și de Est, sunt acum mai mari. Modelele de prognoză pe termen lung, care nu luaseră în calcul un șoc stratosferic de o asemenea magnitudine în martie, sunt acum recalibrate în grabă de centrele meteorologice globale.

Ce înseamnă concret pentru România: primele prognoze indică ninsori

În timp ce modelele globale se ajustează, unele prognoze locale încep deja să reflecte acest potențial de răcire. Pentru București, meteorologii de la Ease Weather, citați de Gândul, anunță o prognoză neobișnuită. Aceștia prognozează cinci zile cu ninsoare în Capitală pe parcursul lunii martie. Chiar dacă o descriu drept „o atingere ușoară a iernii”, datele indică o vreme mai rece decât normalul perioadei. În primele zile ale lunii, temperatura maximă ar urma să fie de 11 grade Celsius, sub media istorică de 12,6 grade. Vremea s-ar încălzi abia spre finalul lunii, putând atinge 16,6 grade Celsius.

Doar că nu toți specialiștii cântă în același cor, ceea ce subliniază incertitudinea momentului. Aceeași sursă menționează că prognoza Accuweather pentru Paștele din 2026 (care pică pe 12 aprilie) vine cu o „surpriză plăcută”, anunțând o vreme superbă de primăvară, fără ninsori. Această discrepanță arată exact lupta dintre anotimpuri descrisă de climatologi: un posibil val de frig la începutul sau mijlocul lui martie, urmat de o revenire a primăverii spre aprilie. Totul depinde de cât de puternic va fi afectat vortexul polar și cât de repede se vor propaga efectele la nivelul solului.

Ce trebuie să urmărim în perioada următoare

Pentru publicul larg, nu este nevoie să urmărească zilnic hărți complexe. Specialiștii de la Administrația Națională de Meteorologie și alte servicii de încredere vor oferi actualizări. Totuși, există câteva indicii simple. În următoarele două săptămâni, atenția trebuie îndreptată către prognozele pe termen mediu (10-15 zile). Acolo vor apărea primele semne concrete ale unei răciri, dacă aceasta se va materializa. Când meteorologii vor începe să vorbească despre un „vortex slăbit” sau „deplasat” și despre „blocaje anticiclonice scandinave”, acesta va fi semnalul că aerul arctic este pe cale să coboare spre noi.

Sfatul practic este simplu: nu vă grăbiți să puneți hainele groase în dulap. Chiar dacă vom avea parte de zile calde și însorite, posibilitatea unei reveniri bruște a iernii la final de martie sau chiar început de aprilie este acum mai ridicată decât acum o săptămână. Flexibilitatea este cheia, iar optimismul legat de venirea primăverii ar trebui temperat cu o doză de prudență.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
iarna in martie ninsoare bucuresti prognoza meteo martie vortex polar vremea martie 2026