România, comparată cu Japonia în Iran. Expertul care a reprezentat 138 de firme dezvăluie miza

România a purtat un război economic discret, dar intens, pe piața din Iran, concurând cu giganți din Germania și Franța. Un expert în relații internaționale care a reprezentat interesele a peste 100 de companii românești la Teheran dezvăluie potențialul uriaș al acestei piețe, unde specialiștii români au lăsat o impresie puternică. „Am fost comparați de ei cu Japonia și Coreea de Sud”, afirmă avocatul Ioana Mateș.

Ioana Mateș, specializată în drept internațional și cu o vastă experiență în Orientul Mijlociu, a trăit și a lucrat mai mulți ani în Iran. Într-un interviu pentru Adevărul, ea a explicat contextul în care a reprezentat 138 de companii românești interesate de piața iraniană, în special în perioada de după ridicarea sancțiunilor internaționale, înainte ca Președintele american Donald Trump să retragă SUA din acordul nuclear în 2016.

Ce căutau cele 138 de firme românești în Iran

Interesul companiilor românești s-a concentrat pe domenii de înaltă tehnologie, unde România deține expertiză solidă. „Într-o primă etapă se viza participarea României la proiecte ample, la proiecte consolidate. Având expertiză foarte mare în zona retehnologizării, companiile românești apreciez că sunt printre cele mai bune din lume în domeniul automatizărilor industriale, de exemplu”, explică Ioana Mateș. Alte sectoare vizate au fost IT, segmentul energetic și eficiența energetică.

Pe piața iraniană, firmele românești s-au luptat cu o prezență copleșitoare a unor companii mari din Germania, Franța și Italia. Strategia României a fost să se poziționeze ca o alternativă inteligentă. „Am încercat să ne poziționăm ca și o prezență economică importantă și încercam să oferim soluții la prețuri mai mici, competitive cu cele chinezești, dar calitativ mai bune decât cele venite de pe piețele estice”, a precizat expertul.

Reputația excelentă și proiectele concrete

România beneficia de o imagine foarte bună, construită încă din perioada comunistă prin proiecte de anvergură. Specialiștii români construiseră mii de kilometri de rețele de înaltă tensiune, iar expertiza lor era din nou solicitată pentru reducerea pierderilor din sistemul energetic iranian. „Exista percepția în Iran că România este totuși una din cele mai bune țări pe zone de construcție de stații de medie tensiune”, subliniază Mateș.

Companiile românești au reușit să obțină acorduri pentru proiecte punctuale de mediu, automatizări industriale și eficiență energetică la The Pars Special Economic Energy Zone, cea mai mare platformă petrochimică din Iran. Mai mult, iranienii erau interesați de un proiect major în domeniul transportului feroviar: construirea unei unități de producție pentru locomotive electrice, un domeniu în care România avea capacități impresionante.

„O lipsă de viziune ne va distruge economic”

În ciuda reputației bune, firmele românești s-au lovit de un obstacol major: lipsa capacității de a finanța proiecte și de a oferi soluții integrate, „la cheie”. Iranul căuta investitori străini care să finanțeze proiectele, oferind în schimb garanții comerciale puternice de la companiile petroliere de stat. „Noi nu mai avem o economie integrată spre deosebire de țările din vestul Europei. Această lipsă de capacitate de a oferi proiecte integrate și o relativă dificultate a companiilor românești de a mai lucra împreună în spațiul extern a fost un impediment inițial major”, a recunoscut Ioana Mateș.

Expertul avertizează că România trebuie să își schimbe viziunea economică pentru a supraviețui. „Noi trebuie să ne reancorăm pe relațiile tradiționale și trebuie să luptăm să putem să ne dezvoltăm pe piețe emergente”, a spus ea. Mateș a criticat dependența economiei de resursele interne și a subliniat necesitatea unui sprijin bancar solid pentru a proiecta investiții în exterior. „O lipsă de viziune, pe termen subsecvent, pur și simplu ne va distruge economic. N-aș vrea să cred nici că în lipsa românilor care muncesc afară, calificați sau necalificați, ca zilieri sau ca muncitori sau în agricultură, noi nu mai avem capacitatea să producem în afara țării și să aducem capital în țară.”

Înghețarea relațiilor și oportunitățile viitoare

Perioada de destindere, în care de pe clădirile din Teheran au fost șterse inscripții precum „moarte Americii”, s-a încheiat brusc odată cu decizia administrației Trump de a reintroduce sancțiunile. „Imediat a urmat un val de retragere de pe piață a companiilor. Pentru că sancțiunile decise atunci de Trump însemnau închiderea tuturor proiectelor și tuturor conturilor, tuturor companiilor care aveau conturi în dolari”, a explicat Mateș. Relațiile comerciale au înghețat, iar fondurile au fost blocate.

Dacă contextul internațional se va schimba, oportunitățile pentru România rămân valabile în aceleași domenii: automatizări, tehnologie, IT, infrastructură și logistică. Totuși, pentru a reuși, este nevoie de o prezență constantă în teren pentru a naviga complexitatea economiei iraniene și, mai ales, de o viziune strategică la nivel național. „Fără un sector bancar solid, capabil să susțină exportul și, cum să spun eu, o viziune strategică, nu se poate face nimic”, a concluzionat avocatul.

Sursa: Adevarul

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetRapperul 50 Cent susține că Diddy ar fi căutat oameni care să lanseze acuzații nefondate împotriva luiLylaCum folosești inteligența artificială în dating fără să confunzi mesajele reușite cu o potrivire realăRevista IoanaFlorin Roșu avertizează după apariția vulpii în Copou. Rabia devine fatală când apar simptomeleNews24Rheinmetall plănuiește să construiască la Mangalia nave civile alături de cele militareDolce SportSorana Cîrstea a învins-o pe Han Shi cu 6-3, 6-2 pentru calificarea în turul doi la NingboGetPonyCum se obține ecotichetul de 18.500 de lei pentru o mașină electrică prin Rabla Auto 2026 și ce obligații rămân