Cristian Popa (BNR): Dacă se opresc gazele către Europa, ar fi un nou șoc inflaționist și recesionist

Foto: cursdeguvernare.ro
37

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a explicat, joi seara, la Digi24, că inflația îi afectează pe toți românii, pe când creșterea dobânzilor la bănci doar pe o parte dintre ei. În opinia sa, ” Nu avem soluții magice – să fie și dobânda-cheie mică, să fim toți plini de bani și totuși să cumpărăm destule, iar prețurile să nu crească însă inflația ar urma să mai scadă spre sfârșitul anului și simțitor în cursul anului viitor, revenind la un nivel acceptabil abia în 2024″.

Însă, toate aceste prognoze ale BNR ar putea fi date peste cap de alte evoluții dramatice ale războiului din Ucraina, cum ar fi, de pildă, oprirea livrărilor de gaze rusești către Europa sau o reducere a consumului în UE, fie ea și voluntară.

În fața unui asemenea viitor imprevizibil, soluția pe care o vede BNR este cumpătarea. Economiștii băncii centrale îi îndeamnă pe români să facă economii și să le depună în bănci.

Inflația îi afectează pe toți românii, creșterea dobânzii doar pe unii

În sfatul lui Cristian Popa, „Cumpătarea este un comportament normal, ținând cont de vremurile foarte incerte în care trăim. Noi, la BNR, facem foarte multe analize, ne uităm foarte mult inclusiv la comportamentul consumatorilor, însă adevărul este că ne uităm mai mult la datele macroeconomice, la ce vedem în economie, la creșterea economică, la toate aceste aspecte și luăm decizii pe cale de consecință. Și trebuie să spun că avem empatie, înțelegem, căutăm o abordare echilibrată, însă dacă creșterea ratelor dobânzilor îi afectează pe cei îndatorați, inflația îi afectează pe toți, pe toți românii, 18 milioane de români”, a explicat Cristian Popa, membru în CA al BNR.

În contextul bancar actual, acesta a arătat că sunt 2 milioane de credite în România, iar 400.000 dintre acestea sunt legate la ROBOR.

Astfel, „În același timp, avem 10 milioane de depozite, depozite care au suferit, depozite care sunt erodate de inflație, depozite care chiar și după aceste creșteri de dobândă sunt remunerate cu 5-6-7  la sută la o inflație de 15 la sută. Deci, adevărații perdanți ai acestei evoluții sunt cei cu economii, care sunt încă suferă, care încă sunt recompensați cu dobânzi mici, ei subvenționându-i pe cei cu credite. Deci, în aceste condiții operăm. Ratele acestea mai mari la bănci merg la cei cu depozite. Marjele băncilor chiar au scăzut în ultima perioadă. Noi încercăm să încurajăm economisirea, să încurajăm depozitele și să facem mai puțin interesant consumul”, a spus Cristian Popa, explicând de ce BNR a decis să crească dobânda-cheie.

Vor mai crește dobânzile?

Întrebat dacă dobânzile vor mai crește în continuare, oficialul BNR a spus că „este o discuție lungă și complicată”.

În precizările sale, „Noi ne facem continuu calculele. Rata dobânzii este în principalul nostru instrument (de combatere a inflației – n.r.). Mai avem și altele, puțin mai tehnice, dar acesta este principalul instrument. Vedem o plafonare. Acest trimestru pare că este trimestrul în care atingem maximul inflației, urmând ca după aceste 3 luni să vedem începutul unui proces dezinflaționist, deci o reducere graduală a ratei inflației. Asta nu înseamnă că prețurile nu vor crește, ci vor crește cu mai puțin, la o rată mai redusă. În funcție de aceste date, dar nu numai, economice, macroeconomice și toate cele, noi luăm aceste decizii. Aș spune că este ca antibioticul pe care îl dai bolii: trebuie să îl dai atunci când ești răcit, nu-l dai în decembrie, îl dai acum. Ca o apreciere personală, aș crede că am depășit partea cea mai dificilă a acestui trend de creștere a dobânzilor, însă s-ar putea să se nu fi terminat, s-ar putea să mai fie nevoie de câteva doze, poate mai mici decât ce ați văzut până acum. Suntem dependenți de datele macroeconomice. Ajută că vedem inflația în temperare”, a explicat Cristian Popa.

El a arătat care ar fi evoluția inflației, potrivit prognozelor actuale ale BNR.

„Vedem rata inflației la finalul acestui an la 13,9%, la finalul anului următor 7,5% și în 2024 în jurul cifrei de 2%, în jurul țintei noastre, a Băncii Centrale. Rata inflației ar trebui să se plafoneze în următoarele luni și să înceapă să scadă, urmând ca undeva în doi ani să ajungă la ținta noastră de 2,5 la sută, asta înseamnă că undeva, peste doi ani, nivelul generalizat ar prețurilor ar trebui să nu mai crească cu 15, ci cu 2 și ceva la sută”, a indicat Cristian Popa.

Ce se întâmplă dacă rușii taie gazul

Pe de altă parte, el spune că aceste prognoze nu sunt bătute în cuie, pentru că „sunt foarte multe incertitudini” generate de războiul din Ucraina.

„Șocul vine în general din produsele energetice, acum și din produsele agroalimentare. Nu știm cum va arăta războiul, nu știm dacă se vor opri gazele către Europa. Dacă se opresc gazele de către Europa, atunci, desigur, avem o problemă complicată. Ar fi un șoc, un nou șoc inflaționist și recesionist”, spune Cristian Popa, membru în CA al BNR.

El a explicat că actuala prognoză a băncii centrale naționale pleacă de la premisa că schema în vigoare de compensare a prețurilor la energie va continua până în martie anul viitor și atunci se oprește. În contextul discuțiilor din coaliție de modificare a acestei strategii, oficialul se declară îngrijorat de costurile pe care le-a generat pentru stat.

„Uitându-ne la cifre – și vorbesc nume personal, nu numele băncii – vehiculându-se cifre între 10 și 40 de miliarde de lei pentru costul acestei scheme, nu pot să vă ascund că sunt îngrijorat. 40 de miliarde de lei înseamnă 8 miliarde de euro, înseamnă undeva la 3 la sută din PIB, bani pe care nu doar că trebuie să îi plătească Guvernul, dar trebuie să-i și aibă, să-i împrumute de undeva. Suntem deja pe deficit. Sunt cifre foarte mari într-un context în care banii sunt mai scumpi și sunt mai rari și trebuie să găsim acești bani pentru a finanța acest deficit. Deci, eu, personal, ca economist, mă gândesc și la acest aspect, la costurile acestea, care sunt semnificative și care pare că încă nu le vedem în cifrele de buget sau le vedem doar parțial”, a arătat Cristian Popa.

„Sper că nu înotăm fără costum de baie”

În contextul narativ, el spune că piețele „sunt sentimentale” și de aceea au perioade foarte agitate și perioade foarte calme. „Economiștii au o zicală, că atunci când apa se ridică, ridică toate bărcile, când apele se retrag și vin vremuri tulburi, abia atunci vedem dacă înotăm cu costum de baie sau în fundul gol. Eu sper că nu înotăm fără costum de baie”, a punctat economistul.

Mai mult, „Suntem și trebuie să fim rezervați, pentru că lucrăm într-un mediu foarte incert. Nu știm cum se va termina războiul, când se va termina. Trebuie să vedem și să analizăm foarte bine efectele deciziilor noastre, efectele băncilor centrale din regiune și global. Trebuie să fim vigilenți și rămânem vigilenți”, a adăugat Cristian Popa.

Cât contează seceta și producția agricolă mică

În prezent, seceta și producția agricolă mai mică cu siguranță au un impact asupra creșterii prețurilor, însă la nivelul analizelor pe care le face BNR, este încă prematur de prognozat cât de mare va fi aceasta.

„Cu siguranță este un impact. Mai degrabă m-aș uita, spre exemplu, mi-e mai ușor să mă uit la nivelul redus al râurilor și al Dunării, care reduce producția de energie. Crește prețul energiei: inflație. Este o piață, cerere și ofertă, în cazul marilor consumatori industriali. Din câte știu eu, prețurile nu sunt plafonate și probabil aceștia ar căuta să crească prețul produselor”, a exemplificat reprezentantul CA al BNR.

Ce efecte ar avea schimbarea strategiei guvernanților

Coaliția anunță că până la sfârșitul lunii august se hotărăște ce măsuri ia în continuare în privința plafonării/compensării prețului la electricitate și gaz, adică dacă vor rămâne la actualul sistem, dacă îl schimbă, dacă vor introduce o reglementare a pieței.

Întrebat dacă atunci BNR va ști mai clar care va fi impactul acestor măsuri, Cristian Popa a spus: „Din punctul de vedere al prognozei noastre, este destul de clar acum cum arată prețurile, dar dacă se schimbă (strategia – n.r.), atunci va trebui să refacem calculele. Ce nu este acum destul de clar este costul, dar pe partea de impact în inflație, să spunem, ne e destul de clar. Până în martie la anul nu avem creșteri de prețuri la electricitate și gaze pentru consumatori rezidențiali. Însă dacă se schimbă, desigur că se schimbă și prognozele noastre. Și la fel, e tot incertitudine. Nici noi nu știm cum vor arăta”, a subliniat reprezentantul BNR.

El a explicat că în opinia economiștilor, aceste „măsuri către toți” ar trebui mai degrabă evitate și preferate măsuri țintite. „Faptul că și eu, și dumneavoastră (jurnalistul Digi24 – n.r.) primim subvenție, plafonare la prețul energiei nu știu dacă e optim. Cred că ne-am fi permis să plătim energia la prețul ei de piață, chiar și dumneavoastră.

Și FMI asta recomandă țărilor, faceți, gândiți măsuri țintite către cei vulnerabili, nu către toată lumea. Faptul că brusc guvernanții și-au dat seama că e prea scump, că nu ne putem permite e cu dus și întors pe prognoza de inflație. Probabil ne-ar face rău ca această plafonare să fie mai puțin generoasă. Pe partea cealaltă, de deficit bugetar, de situație fiscală, probabil ar însemna costuri mai mici. Deci, cu un ochi probabil ne-am bucura, cu unul am plânge”, a explicat Cristian Popa.

Totuși, recunoaște el, dacă nu am fi avut această plafonare a prețurilor, inflația ar fi ajuns probabil la 20 la sută acum.

Reducerea consumului în UE ar afecta puternic și România

Pe de altă parte, o reducere a consumului de gaz și electricitate, voluntară sau agreată la nivelul UE, ar fi de natură să schimbe din nou calculele BNR, pentru că ar afecta și România.

„M-aș aștepta ca această schemă să închidă probabil ceva consumatori industriali mari, care produc, care importă bunuri, deci importă și din România. Pe canalul comercial, România este o țară mică și deschisă, cu gradul de deschidere undeva la 70 și ceva la sută exporturi plus importuri raportat la PIB, destul de mare. Deci, depindem de comerțul cu partenerii noștri comerciali. Cel mai mare grup de țări partener este Europa – undeva la 70 la sută -, cel mai mare partener comercial este Germania. Deci când Germania suferă, dacă își închide, să spunem, acel mare complex petrochimic, atunci probabil și relațiile noastre comerciale vor avea de suferit. Germanii vor cumpăra mai puține mașini, de exemplu. Mai puține mașini vândute înseamnă mai puține piese produse de fabricile de subansamble din România, înseamnă mai puțin de lucru și pentru economia românească”, a menționat Cristian Popa.

„Deci, ar ar avea un caracter mai degrabă recesionist și e greu de crezut, dacă am avea o recesiune în Europa, că România ar evita acest trend”, a conchis el.

Sfat: Oamenii să facă economii

Pentru reglarea inflației este nevoie doar de o mică scădere a consumului, iar specialiștii BNR încurajează oamenii să facă economii, prin depozite.

„Economiștii se uită în felul următor: poți să economisești sau poți să consumi. Ai două lucruri ce poți să le faci cu banii. Noi facem economisirea mai atractivă. Și cred că ne iese, pentru că am văzut rata de dobândă medie la depozite crescând destul de mult, chiar mai mare decât în regiune, deși în regiune sunt țări care au ceva mai ridicată dobânda de politică monetară. Peste graniță, în Ungaria avem dobânzi de 12 la sută, inflație de 20 la sută și au fost forțați să ia aceleași măsuri, ba chiar la ei s-a mai și depreciat forintul undeva la 10 la sută, înainte de o apreciere de 4 la sută în ultima săptămână. Nu suntem deloc unici. E un e un fenomen global. Inflația este peste tot în lume. Cam toate țările din lume se confruntă cu aceste șocuri exogene, cum le spunem noi”, a menționat Cristian Popa.

El spune că soluțiile sunt peste tot de aceeași natură. „Nu avem soluții magice – să fie și dobânda mică, să fim toți plini de bani și totuși să cumpărăm destule, prețurile să nu crească. Cantitatea de bunuri oferită în general de companii, de partea de ofertă este destul de fixă și stabilă. Trebuie să producem mai mult pentru a avea mai mult. Bani mai mulți înseamnă că vor urmări aceeași cantitate de bunuri, deci prețurile vor crește. De aceea aceste măsuri de de întărire a politicii monetare peste tot în lume, cu toții au aceeași problemă, în diverse măsuri. Ba chiar în Ungaria, inflația e de 20 la sută, deși ei se știu cu prețurile reglementate de dinainte de criză”, a arătat Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație la BNR.

Sursa: Digi24.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata