Primele șase zile ale operațiunii militare comune dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului, lansată pe 28 februarie, au costat deja 11,3 miliarde de dolari. Suma, confirmată oficial de un briefing al Pentagonului transmis Congresului, ar putea fi însă doar vârful aisbergului. În acest timp, după eșecul negocierilor de pace din weekend, forțele americane au demarat luni blocada porturilor iraniene, escaladând un conflict care se anunță unul dintre cele mai costisitoare din istoria recentă a Statelor Unite.
O notă de plată de 1.000 de miliarde de dolari
O analiză realizată de un expert în politici publice de la Harvard Kennedy School aruncă în aer estimările oficiale și avertizează că nota de plată finală pentru contribuabilii americani ar putea fi astronomică. Până la urmă, cum se ajunge la o asemenea sumă? Linda Bilmes, profesor în cadrul prestigioasei universități, este categorică în privința impactului bugetar pe termen lung.
„Sunt convinsă că vom ajunge la 1.000 de miliarde de dolari pentru războiul cu Iranul”, a declarat aceasta. Analiza sa, publicată cu doar două zile înainte de anunțarea armistițiului temporar din 8 aprilie, indică o serie de costuri ascunse și subestimate care vor afecta sever datoria publică a SUA.
Costuri subestimate de Pentagon
Motivele acestei prognoze sumbre sunt multiple și țin de metodologia de calcul. Dar principalul vinovat pare a fi chiar Pentagonul, care, potrivit expertului, raportează cifre ce nu reflectă realitatea de pe teren. Costurile directe pe termen scurt, în cele 40 de zile de conflict activ, sunt estimate la aproximativ 2 miliarde de dolari pe zi, incluzând muniția, desfășurarea trupelor și pierderile de echipamente.
Numai că Bilmes atrage atenția că Pentagonul utilizează valoarea istorică a echipamentelor, nu costul actual de înlocuire, care este mare mai ridicat. „Aceste diferenţe sunt unul dintre motivele pentru care suma raportată de 11,3 miliarde de dolari este mai aproape de 16 miliarde în realitate şi reflectă un decalaj persistent între ceea ce raportează Pentagonul în timp real şi costul efectiv al războiului”, a explicat aceasta.
Cifrele vorbesc de la sine.
Asimetria costurilor și contractele multianuale
Iar lucrurile nu se opresc aici. Un alt factor major de presiune bugetară este discrepanța uriașă dintre costul armamentului ofensiv și cel defensiv. V-ați gândit vreodată cât de mare e diferența de cost între atac și apărare? E drept că refacerea stocurilor militare va costa enorm, în condițiile în care un singur interceptor are un preț de aproximativ 4 milioane de dolari. În schimb, dronele utilizate de Iran pot fi produse la un cost estimat de doar 30.000 de dolari per unitate.
Pe lângă această asimetrie, contractele multianuale deja încheiate cu giganți din industria de apărare (precum Lockheed Martin și Boeing) pentru interceptoare și rachete vor amplifica și mai mult presiunea pe bugetul american în anii următori.
Deși un armistițiu fragil este încă în vigoare, negocierile pentru un acord durabil au eșuat. Odată cu demararea blocadei porturilor iraniene, costurile zilnice de miliarde de dolari riscă să redevină o realitate pentru contribuabilul american.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaCum începi să alergi la o vârstă mai înaintată și de ce să adaugi doar câțiva kilometri pe săptămână
Revista IoanaTot mai mulți copii ajung la Urgențe în Capitală cu simptome respiratorii sau digestive
News24Grecia se pregătește de proteste împotriva scumpirilor, cu elevi, studenți, profesori și angajați publici
Dolce SportMourinho pregătește echipa pentru Barcelona în meciul Real Madrid cu RB Leipzig
GetPonyUn Toyota RAV4 nou stă doar 17 zile la dealer în SUA, față de peste 70 de zile media pieței
BravonetCristina Cioran anunță că fiica sa a fost internată cu pneumonie acută