Accesul la Finanțare ‍în România:‌ Provocări și Oportunități pentru IMM-uri

Managerii semnalează dificultăți în‌ obținerea de fonduri

Prim-ministrul Florin​ Cîțu a declarat recent⁢ că România⁤ se confruntă cu cea mai severă criză economică din ultimul secol.​ În ciuda acestui context,‌ el a subliniat o ‌creștere a încrederii în⁣ rândul ‌managerilor, care​ solicită sprijin guvernamental suplimentar. Cîțu a evidențiat importanța programului IMM Invest,menționând că fără ‍acesta economia ar fi‍ suferit grav ⁣anul trecut.

„Obiectivul​ nostru principal⁤ este să⁣ menținem ‌economia ‌funcțională”, a afirmat Cîțu, aducând în discuție necesitatea de a atrage investitori pentru continuarea finanțărilor. El consideră că mixul de măsuri adoptate până acum⁤ a ⁢permis companiilor să ‍depășească provocările economice.

Bancabilitate și acces la creditare

Cîțu a abordat problema bancabilității, subliniind discrepanța dintre percepția ​publicului​ și ⁣realitate. Deși rata creditării este de 9% pentru ‌persoanele fizice și‌ 8% pentru companii, există firme care nu îndeplinesc criteriile necesare obținerii unui credit. În⁣ acest sens, guvernul român a implementat măsuri prin⁣ ordonanțe de urgență pentru stimularea capitalizării ⁤companiilor.

În ceea ce privește sectoarele afectate‌ mai grav⁤ de criză – precum transporturile sau‍ HORECA – premierul Cîțu recunoaște dificultățile întâmpinate la accesarea finanțărilor și promite garanții suplimentare din partea statului.

Recuperarea economică: un proces‌ K-shaped

Florin Cîțu ‍subliniază lecțiile extrase din criza anterioară privind importanța păstrării capacității de producție. El afirmă că‍ sprijinirea anumitor sectoare va continua pe parcursul‌ anului ‌2021,chiar dacă economia trebuie‌ să devină⁢ autosuficientă pe termen ‌lung.

Andrei Cionca,CEO al Impetum Group,observă ‌o tendință pesimistică printre ⁤managerii români cu privire la viitor. Chiar dacă recuperarea economică pare promițătoare într-un model K-shaped – unde unele ‍sectoare prospera iar altele suferind​ – ⁣el sugerează că politicile guvernamentale vor ⁣influența direcția acestei ⁢recuperări.

Provocările sectorului public vs privat

Cîțu⁣ discutând despre companiile de stat afirmată că salariile vor rămâne constante față de⁣ anul precedent iar competiția⁤ neloială persistente ‍atât în salarizare cât și în​ modul operațional​ al ​acestor entități trebuie abordată prin reforme structurale.

Andrei Cionca propune o restructurare operaționala urmatã ⁤apoi de⁣ una financiarã ca soluție viabilã pentru companiile⁤ publice​ aflate in⁢ dificultate. El aduce exemple concrete ale firmelor care au reusit sã își reducã datoriile si sã devină funcţionale prin ⁣aplicarea unor măsuri specifice prevazute in legislaţia românească.

Direcții​ strategice pentru dezvoltarea economicǎ

Florin Cîtu accentuează nevoia unei economii flexibile capabile ⁣să se ⁣adapteze rapid ​schimbării⁢ condițiilor ⁢externe.„Trebuie​ să‍ lãsăm companiile sǎ ‍evolueze şi sǎ le sprijinim atunci când e nevoie”, spune ⁢prim-ministrul referindu-se la​ importanţa adaptabilităţii⁢ economiei românești post-crizǎ.

Omer Tetik, CEO Banca‍ transilvania adaugǎ cǎ digitalizarea va juca ‍un rol crucial ⁢in transformarea mediului economic ‍si ca Romania are potenţial sa devina un hub regional crucial atat in domeniul tehnologic cat si comercial.În concluzie,liderii din mediul privat sunt invitați să participe activ la inițiativele guvernamentale destinate revitalizării economiei naţionale prin completarea studiilor relevante precum ‌CONFIDEX care oferã date esenţiale despre stadiul actual al afacerilor din România.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Dezbaterea Confidex economie noua economie recuperare post-pandemie