Anuntul oficial care schimba spitalele. 4600 de paturi dispar in acest an

Ministerul Sănătății a propus o tăiere masivă a capacității de spitalizare la nivel național, vizând reducerea cu aproximativ 20% a numărului de paturi în următorii 3 ani. Dintre acestea, aproximativ 4.600 de paturi trebuie reduse chiar în acest an, o decizie menită să oprească risipa fondurilor publice și să regleze dezechilibrele financiare majore din sistemul sanitar.

Bani pierduti si sectii neperformante

Și totuși, cum s-a ajuns la această situație administrativă? Dacă analizați execuțiile bugetare ale unităților medicale, dumneavoastră veți observa rapid anomaliile din sistem. Horațiu-Remus Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, explică mecanismul defectuos care a funcționat până acum.

„Analiza necesarului real de paturi de spitalizare continuă este un demers necesar şi inevitabil”, a declarat oficialul român.

Până la urmă, vorbim despre bugete uriașe blocate pe hârtie. Conducerea instituției detaliază problema: „Întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum şi unde o facem. Există spitale care pot şi chiar îşi doresc să reducă sute de paturi. În acelaşi timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menţinerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influenţează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate. În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral. Mai grav, această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secţii neperformante şi, în acelaşi timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă şi necesară”.

Cazul Institutului Oncologic Bucuresti

Pe baza datelor financiare obținute de Digi24 într-un material publicat recent, observăm că dificultățile nu provin mereu din subfinanțare, ci din managementul intern al unităților.

„Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate. Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate şi cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcţionăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigaţii imagistice, medicamente, materiale sanitare şi plata corectă a gărzilor. În spaţiul public au apărut informaţii privind situaţia de la Institutul Oncologic Bucureşti (IOB), unde pacienţi oncologici ar fi fost trimişi acasă pe motiv că ‘nu sunt bani de la Casă’. Această afirmaţie nu reflectă realitatea”, a punctat președintele CNAS.

Statistica oficială arată exact circuitul banilor alocați. La data de 31.03 exista un stoc de 811.020 lei. La 01.04 a fost încheiat un act adițional pentru Programul Național de Oncologie (cost-volum) în valoare de 12.272.000 lei. Apoi, la 20.04 s-a solicitat suplimentare, rezultând un necesar total de 13.927.338 lei, din care 1.659.080 lei pentru stoc tampon de 30 de zile.

Iar la 29.04 a fost aprobat un nou act adițional pentru luna mai în valoare de 12.180.217 lei.

Cifrele vorbesc de la sine.

Consumul mediu lunar realizat raportat de institut este de 11.185.160 lei, sumă care acoperă integral necesarul. „Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanţării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată şi organizată la nivelul unităţii. Situaţii precum cele semnalate la IOB pot şi trebuie evitate. Pentru aceasta, schimbarea trebuie să fie una de fond, inclusiv în modul în care analizăm şi finanţăm spitalele”, a adăugat Horațiu-Remus Moldovan.

Cum se vor face taierile in teritoriu

Dar cum vor decide autoritățile ce dispare și ce rămâne? CNAS și direcțiile de sănătate publică vor folosi o grilă strictă pentru fiecare județ în parte, analizând indicatori obiectivi de performanță:

• gradul de ocupare al paturilor
• durata medie de spitalizare
• numărul de cazuri externate
• indicele de complexitate al cazurilor (case-mix)
• rata de utilizare a capacității spitalului
• raportul internări/număr de paturi
• structura pe specialități și necesarul real din teritoriu
• distribuția resurselor umane (medici, asistenți) raportată la activitate
• eficiența utilizării fondurilor contractate
• corelația între finanțare și serviciile efectiv prestate

E drept că paturile eliminate nu sunt cele fizic ocupate de pacienți, ci acelea menținute doar pentru a atrage bugete. În același timp, sistemul se confruntă cu un deficit grav, estimat de autorități la aproximativ 3.000 de paturi de paliație.

Noua formula pentru bugetele spitalelor

„În urma acestei analize, vom propune Ministerului Sănătăţii o repartizare corectă şi echilibrată a numărului de paturi contractabile, iar ulterior vom regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală şi performanţa. Ştim ce se întâmplă şi suntem determinaţi să reparăm finanţarea spitalelor din România. Reclasificarea spitalelor, includerea influenţelor salariale în tariful pe caz ponderat şi recalcularea acestuia în mod echitabil, redefinirea valorilor relative pentru cazurile externate şi adaptarea structurilor organizatorice ale spitalelor publice la nevoile reale de servicii de sănătate ale populaţiei din zona deservită nu mai pot aştepta prea mult!”, a concluzionat șeful instituției.

În condițiile în care mulți pacienți aflați în stadii terminale ajung să sufere acasă, fără suport medical adecvat, transformarea paturilor fictive din secțiile acute în unități reale de paliație ar putea muta milioane de lei dinspre o birocrație sterilă direct către îngrijirea efectivă a bolnavului.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaVărsăturile la copii. Ce semne îți arată că e nevoie de un consult medical rapidNews24Valentin Ionescu (ASF): Avem o poliță de asigurare. Dar suntem cu adevărat protejați?Dolce SportCorona Brașov-Rapid 22-22 în Liga Florilor. Andreea Popa a egalat la ultima fazăGetPonyNoile reguli pentru transportul rutier al mărfurilor periculoase intră în vigoare joiBravonetBen Affleck a vrut-o pe Jennifer Garner în „Animals”, dar trecutul lor a schimbat planul de castingLylaFDA a aprobat BEMT, primul filtru nou pentru protecție solară acceptat în SUA după 1999