Duminică, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a detaliat stadiul negocierilor cu agențiile internaționale de evaluare financiară, prezentând datele execuției bugetare pentru începutul anului. Oficialul a raportat un deficit de aproximativ 1% din produsul intern brut (PIB) pentru primul trimestru, indicator care va cântări decisiv în rapoartele de țară ce urmează să fie publicate în a doua jumătate a anului.
Execuția bugetară și presiunea instituțiilor financiare
„La finalul săptămânii am avut o discuţie foarte bună cu S&P, împreună cu echipa Ministerului Finanţelor, care a urmat dialogurilor din ultimele zile cu celelalte agenţii de rating. În actualul context intern şi internaţional, este esenţial să comunicăm clar ce vrem să facem ca ţară, dincolo de dezbaterile politice ale acestei perioade”, a scris ministrul interimar al Finanțelor pe o rețea de socializare.
Ce înseamnă concret această evoluție a deficitului pentru deciziile dvs. De business? Când statul reușește să își țină cheltuielile sub control, nevoia de a atrage bani din piața internă scade, lăsând mai multă lichiditate în bănci pentru creditarea companiilor private. În acest sens, oficialul guvernamental a punctat o vulnerabilitate istorică: „ceea ce ne-a lipsit în ultimii ani a fost consecvenţa unor politici coerente, capabile să asigure sustenabilitatea economică pe termen mediu şi lung”.
Iar cifrele primului trimestru indică o consolidare față de anul precedent. „Rezultatele de până acum arată că direcţia actuală este una corectă, iar acestea se datorează măsurilor adoptate şi disciplinei fiscale asumate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Măsurile adoptate anul trecut, disciplina fiscală şi colectarea mai bună a veniturilor, într-un context macroeconomic dificil, au contribuit la o execuţie bugetară foarte bună în primul trimestru: un deficit de aproximativ 1% din PIB, la mai puţin de jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”, a explicat Alexandru Nazare.
Costul finanțării și reformele structurale
Așa cum reiese din datele agregate publicate de Digi24, capacitatea statului de a atrage capital ieftin depinde strict de implementarea programelor europene. Agențiile de rating monitorizează atent aceste fluxuri de capital.
„Exact acest lucru este urmărit astăzi de agenţiile de rating: voinţa şi capacitatea autorităţilor de a continua reformele şi investiţiile asumate prin Planul Fiscal pe termen mediu, PNRR şi Programul SAFE. Atingerea acestor obiective înseamnă acces la finanţare mult mai ieftină, granturi şi împrumuturi pe termen lung, la costuri mare mai reduse decât cele din pieţele financiare, pentru dezvoltarea infrastructurii critice, creşterea capacităţilor interne de producţie şi realizarea ajustării fiscale necesare reducerii deficitului de cont curent”, a detaliat ministrul.
Cifrele vorbesc de la sine.
Pentru trimestrul al doilea, Ministerul Finanțelor anticipează un volum majorat de plăți, generat atât de componenta PNRR, cât și de investițiile din fonduri naționale, element care se va reflecta direct în execuția bugetară din lunile următoare.
Calendarul evaluărilor și riscul macroeconomic
Însă menținerea ratingului suveran actual nu este garantată. România operează pe o muchie de cuțit în relația cu piețele externe, având în prezent o perspectivă negativă din partea agențiilor internaționale.
„totusi deficitul se menţine în parametrii stabiliţi până în acest moment, iar acest lucru contează foarte mult pentru finanţatori. Nu trebuie însă să ignorăm faptul că România rămâne vulnerabilă prin perspectiva negativă asociată gradului investiţional. La finalul lunii iulie, România va avea evaluarea periodică a agenţiei Fitch, în august pe cea a Moody’s, iar în octombrie pe cea a S&P. În condiţiile unei înrăutăţiri vizibile a situaţiei, oricare dintre agenţii poate convoca ad-hoc comitetul de rating, care ar putea lua o decizie cu consecinţe extrem de grave pentru România”, a avertizat ministrul interimar.
O eventuală retrogradare (care ar împinge datoria suverană în afara categoriei recomandate investițiilor, forțând marii administratori de fonduri să vândă activele românești) ar crește imediat randamentul obligațiunilor de stat pe piețele externe.
„Este important să păstrăm această direcţie şi să continuăm politicile care au început să redea încrederea partenerilor externi şi a pieţelor financiare. România are nevoie de stabilitate, consecvenţă şi credibilitate. Acestea sunt condiţiile pentru a continua dezvoltarea şi pentru a proteja costurile de finanţare ale ţării în anii următori”, a concluzionat oficialul.
Următorul test major pentru costurile de finanțare ale statului este programat la finalul lunii iulie, când agenția Fitch va publica prima decizie oficială din această serie de evaluări.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaHoroscop 31 august 2026. Vărsător și Pești au azi o decizie de luat
News24Vestul țării, sub Cod Galben de caniculă cu 37 de grade luni. Ce schimbări impune vremea pentru programul zilnic și grădină
Dolce SportGigi Becali vede finalul erei sale după 1-3 cu UTA, iar FCSB cade pe locul 4 după a doua înfrângere la rând
GetPonyNissan și Honda își unesc din 2029 „creierul” mașinilor, miza fiind costuri mai mici și update-uri după cumpărare
BravonetAlexandra Răduță a câștigat Marele Premiu Ștefan Iordache la Gala HOP. Ce uși îi deschide trofeul în teatru și film
LylaRomânia recomandă 4 ouă pe săptămână, inclusiv cele din prăjituri