Criza politică de la București generează unde de șoc direct în administrația centrală și periclitează absorbția capitalului extern. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat clar că responsabilitatea formării unei noi majorități parlamentare aparține exclusiv Partidului Social Democrat, după succesul moțiunii de cenzură.
Responsabilitatea formării noului executiv
Matematica parlamentară actuală este implacabilă.
Dincolo de negocierile purtate în spatele ușilor închise, șeful interimar al Guvernului a subliniat că fosta coaliție nu mai are numerele necesare. „Numele viitorului premier ține de capacitatea acestuia de a forma o majoritate în jurul noului Guvern care se va forma pe de o parte, pe de altă parte, ține de o realitate politică și, dacă discutăm, de exemplu, de realitatea politică în care ne găsim, constatăm că Partidul Social Democrat, prin moțiunea care a declanșat-o, împreună cu cei de la AUR, au dovedit că sunt în măsură să formeze o majoritate parlamentară demolând Guvernul din care au făcut parte și fără să pună nimic în loc. În același timp, partidele care au rămas să asigure practic funcționarea Guvernului, e vorba de PNL, USR, UDMR nu au probat că pot constitui în această situație o majoritate parlamentară. Deci este într-o formă logică responsabilitatea PSD să-și asume răspunderea de a forma o majoritate parlamentară și să vină cu soluțiile pentru a redresa lucrurile, soluții pe care nu le-au prezentat timp de 10 luni de zile”, a afirmat premierul interimar.
Iar criticile la adresa foștilor parteneri de guvernare nu s-au oprit aici. Potrivit oficialului, este „foarte ușor să fugi de orice fel de răspundere când ești într-o guvernare, să nu-ți asumi nimic, deși ai fost la masa deciziilor, să demolezi fără să pui nimic în loc”.
Impactul administrativ și blocajul decizional
Într-o intervenție detaliată, așa cum a relatat Digi24 recent, șeful interimar al Executivului a explicat mecanismul prin care instabilitatea politică frânează aparatul de stat.
„Cei care demolează au responsabilitatea să vină cu o soluție, cel puțin până în momentul de față n-au venit și, dacă există o minimă urmă de bun-simț, ar trebui să vină cu o soluție și să spună care sunt variantele pentru ca România să fie guvernată în perioada următoare. Dacă lucrurile trenează în această formulă, chiar dacă Guvernul lucrează de dimineață până seara, chiar dacă eu astăzi am avut ședințe toată ziua la Guvern, la Ministerul Energiei, la Sănătate, la Agricultură, încercând să vedem unde sunt problemele, ce putem debloca pe fonduri europene, dacă Guvernul nu lucrează cu toată forța, dacă toată mașinăria administrativă nu este pusă la lucru în această perioadă, ceea ce nu e ușor, pentru că mașinăria nu funcționează pe pilot automat, are nevoie de impulsuri, de presiune pur și simplu administrativă. Altfel se așteaptă să vadă cine vine ministrul, cine se schimbă, dacă trebuie să ne asumăm răspunderea într-o problemă sau alta, dacă evităm o răspundere acum, pentru că am putea fi întrebați mâine de ce am luat o decizie într-un fel sau altul”, a detaliat Ilie Bolojan.
Cum se reflectă concret această ezitare birocratică în planurile dumneavoastră de afaceri? Când funcționarii din ministere amână avizarea proiectelor, fluxurile de capital către sectorul privat îngheață, afectând direct companiile care depind de licitații publice sau de scheme de ajutor de stat.
Riscul major pentru finanțarea externă
Însă cel mai sever avertisment vizează relația cu instituțiile financiare internaționale și accesarea banilor de la Bruxelles.
„Deci când se vor pierde banii pentru că cu cât se lungește această situație riscul de a pierde bani europeni, sper să nu pierdem granturi, da, să nu accesăm niște împrumuturi mai ieftine spre finalul lunii august e mare. Deci cu cât se complică aceste lucruri și veți vedea că, așa cum nimeni n-a răspuns în aceste luni, fugind total de răspundere, și atunci se vor căuta vinovați și nimeni nu va mai răspunde pentru pierderile pe care le va avea România”, a punctat premierul.
Numai că piețele financiare nu au răbdare cu disputele politice interne. O eventuală ratare a atragerii acestor împrumuturi ieftine (necesare pentru refinanțarea datoriei publice la dobânzi sustenabile) ar pune presiune suplimentară pe deficitul bugetar.
Perspectivele macroeconomice în umbra crizei
În ciuda turbulențelor de pe scena politică, unii analiști îndeamnă la calm privind reacția imediată a piețelor valutare. Economistul Petrișor Peiu a precizat că ne îndreptăm către alegeri anticipate, adăugând un detaliu tehnic liniștitor: „Evoluția euro nu are legătură cu moțiunea de cenzură”.
În schimb, presiunea pe ratingul suveran rămâne un punct extrem de sensibil pentru stabilitatea fiscală. Alexandru Nazare a explicat recent că „România a făcut progrese”, trăgând un semnal de alarmă privind riscul de țară: „Obiectivul nostru este să evităm evaluările ad-hoc”.
Iar o eventuală retrogradare s-ar traduce imediat prin dobânzi mai mari la creditele corporative și la cele ipotecare legate de indicele de referință IRCC, lovind direct în marjele de profit ale mediului privat.
Piața internă și investitorii instituționali așteaptă acum clarificări rapide. Termenul critic menționat oficial pentru accesarea noilor tranșe de împrumuturi externe expiră la finalul lunii august.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportNota primită de Drăgușin după Fiorentina-Pisa 3-0. A contribuit la golul de 1-0
GetPonyCum ar fi arătat o Dacia coupé cu patru portiere. Proiectul AI pleacă de la Renault Fluence
BravonetRihanna și fiica ei Rocki au purtat ținute roz asortate la petrecerea de 1 an
LylaCe perie alegi pentru părul fin ca să nu tragă de fire. Cum o folosești corect
Revista IoanaAlexandru Rafila nu vede o schimbare rapidă în vaccinarea copiilor
News24Zelenski afirmă că un nou incident cu drone rusești a avut loc la întoarcerea sa prin Republica Moldova




